Ce este Q*, proiectul care ar fi provocat haosul de la OpenAI. Poate acest model IA să amenințe omenirea?
Sam Altman, CEO-ul startup-ului OpenAI, care a dezvoltat celebrul chatbot ChatGPT, a revenit în fruntea companiei la doar câteva zile după ce a fost concediat.
Motivul real pentru care consiliul director al OpenAI a luat decizia să îl îndepărteze pe cofondatorul startup-ului nu este cunoscut, însă există o ipoteză plauzibilă. Reuters a transmis că cercetătorul-șef al companiei, Ilya Sutskever, a făcut o descoperire extraordinară. Astfel, OpenAI a putut să dezvolte un nou model de inteligență artificială, numit Q*, capabil să rezolve probleme matematice de bază.
Dezvoltarea noului model i-a îngrijorat pe mulți dintre angajații OpenAI, transmite Reuters. O parte dintre ei au trimis o scrisoare consiliului director în care avertizau că modelul Q* este periculos pentru omenire. Acesta ar fi fost unul dintre motivele care au determinat concedierea lui Altman.
Potrivit experților cu care a vorbit publicația Business Insider, un model capabil să rezolve probleme matematice, chiar și unele simple, este un pas uriaș înainte pentru industria inteligenței artificiale. Platformele actuale – precum ChatGPT, Bard sau Bing Chat – învață din cantități masive de informații disponibile pe internet – inclusiv pe Wikipedia, Twitter sau Reddit – și apoi compilează datele pentru a oferi cel mai bun răspuns la solicitările primite de la utilizatori, potrivit Go4it.
Nici Q* nu este inteligență artificială reală, cea de tip Skynet despre care unele personalități spun că este „mai periculoasă decât bombele nucleare”. Nu este o mașinărie capabilă să gândească, să facă diferența între bine și rău sau să aibă cel mai mic nivel de conștiință de sine. Tehnologia nu este capabilă să se îmbunătățească, să se multiplice și să preia controlul asupra lumii, așa cum se tem unii.
Asta nu înseamnă, însă, că un model precum Q* nu poate fi un pas intermediar spre dezvoltarea inteligenței generale artificiale (AGI). Conceptul se referă, potrivit companiei SAP, la sisteme extrem de autonome – în prezent ipotetice – „care pot depăși munca umană în cel mai valoros mod economic”. Dacă s-ar realiza, AGI ar fi capabil să înțeleagă, să învețe, să se adapteze și să implementeze cunoștințele într-o gamă largă de sarcini.