Ce fac eu cu creditul meu în franci elvețieni?

Ionica Stoica este șomeră. Soțul ei este pensionat pe caz de boală și primește în jur de 400 de lei pe lună. La venitul familiei mai contribuie fiul, militar la marină, care aduce acasă 1.200 de lei pe lună. În 2008, familia Stoica a luat un credit în franci elvețieni. Acum nu mai au posibilitatea de a plăti ratele și au decis să acționeze banca în instanță deoarece se consideră nedreptățiți de modul în care instituția a înțeles să reeșaloneze împrumutul și să modifice dobânzile aferente contractului.

„Ne este foarte greu, dar nu avem ce să facem. O să îmi caut serviciu în afară și sper în norocul prostului, ca instanța să decidă în favoarea noastră și să restituim creditul fără dobândă”, a precizat Stoica pentru gândul.

Probleme cu ratele au început să aibă din 2009, când leul s-a depreciat în raport cu fracul. Banca a reeșalonat datoria, însă femeia acuză că, deși într-un an de zile a plătit o rată dublă, din cei 64.500 de franci luați în 2008, după șase ani nu reușise să dea înapoi nici măcar 4.000.

ACTUALITATE Sebastian Burduja, urări în VERSURI: Soarele să strălucească, prosumatorii să-l iubească/ Să avem gaze cât cuprinde, asta doar de noi depinde

16:28

NEWS ALERT Curtea de Apel i-a respins lui Călin Georgescu acțiunea prin care a contestat decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale

16:24

Când a făcut creditul, Stoica urma să dea înapoi echivalentul a 1,2 miliarde de lei. Între timp, pe fondul evoluției cursului de schimb, suma a ajuns să fie de 2,6 miliarde de lei, iar rata a sărit de la 820 de lei pe lună la 2.000 de lei.

Carmen Petrencu a ajuns, de asemenea, într-o situație dificilă. În 2008, a luat un credit în franci elvețieni de 85.000.

„E dramatic, ce pot să vă spun? Oricum nu mai putea face față, ratele crescuseră foarte mult, aveam comisioane peste comisioane”, a declarat Petrencu pentru gândul.

În vara anului trecut a făcut o convenție cu banca pentru că rămăsese cu câteva rate restante. Plătea 3.500 de lei pe lună, față de 2.000 în 2008. „Convenția a fost respectată în totalitate”, ne-a spus ea.

În iulie a fost informată, la ghișeu, că banca nu mai poate primi rata deoarece creditul a fost achiziționat de o firmă de recuperare. În august a primit o scrisoare de la respectiva companie, însă, în ciuda insistențelor sale, nu a reușit să convină un plan de rambursare. „Eu am insistat, am dat telefoane. Ba nu îmi răspundeau, ba nu se putea stabili nimic”, ne-a spus Petrencu. Acum speră să-și găsească dreptatea în instanță.

Românii cu credite imobiliare în franci elvețieni vor plăti la bancă mai mult cu 300-350 de lei pe lună, la o rată medie de 500-600 de franci, dacă este luat în calcul cursul anunțat joi de BNR, de 4,3287 lei/franc, care a urcat cu 15,7% și a atins un maxim istoric, potrivit Mediafax. Față de miercuri, paritatea pentru francul elvețian anunțată de BNR a urcat cu 58,72 de bani, de la 3,7415 lei/franc.

1. E mai bine să cumpăr de acum franci pentru rata de luna viitoare?

Economiștii sunt de părere că persoanele cu credite în franci elvețieni ar trebui să aștepte ca piețele financiare să își revină din delirul cauzat de decizia Băncii Naționale a Elveției de a ridica pragul minim de 1,2 franci/euro. Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View, este de părere că referința s-ar putea stabiliza la 4,1 – 4,2 lei/franc.

„Le recomand să aștepte până se stabilizează lucrurile. Lumea e panicată. A fost și un overshooting. Leul s-a depreciat mai mult decât trebuia (în raport cu francul elvețian, n.r.). În perioade din acestea de fluctuații, de volatilitate e mai bine să aștepți. S-ar putea stabiliza în jurul nivelului de 4,1 – 4,2, însă nu se va mai întoarce”, a declarat Cabat pentru gândul.

Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, a atras la rândul său atenția că evoluția de joi a cursului leu/franc „a fost o răbufnire. S-a cauzat acel efect al unei oale sub presiune. Acum s-a ridicat capacul, a ieșit aburul. Acum doar fierbe”, a spus Suciu, la Digi24.

Radu Crăciun, economist-șef BCR, comenta pentru gândul în jurul prânzului că piețele financiare „sunt realmente bulversate” de decizia băncii Elveției și au avut o reacție extremă, însă aceasta este „o mișcare de pendul”, urmând a se corecta.

2. Pot să renegociez ceva cu banca?

Cei care au probleme să-și plătească ratele în franci elvețieni, din cauza aprecierii bruște a monedei, pot discuta cu banca și pot ajunge la o soluție temporară până ce se vor calma piețele și cursul se va stabiliza, spune Anca Bidian, CEO Kiwi Finance, cel mai mare broker de credite din România.

„Situația diferă de la bancă la bancă. Fiecare client trebuie să discute cu banca lui. Nici la aprecierea anterioară a francului nu fost luate măsuri omogene de către bănci. Pot exista însă negocieri individuale”, a precizat Bidian pentru gândul.

La ora actuală, sub 5% din totalul creditelor acordate de băncile din România sunt în franci elvețieni, a mai adăugat șefa Kiwi Finance.

Dragoș Cabat atrage însă atenția că o conversie a creditului la ora actuală s-ar dovedi neprofitabilă pentru clienți.

3. Ce șanse sunt ca statul să intervină?

În Parlamentul României există la ora actuală o inițiativă legislativă a deputatului PSD Ana Birchall, avizată favorabil de Guvern în septembrie, după ce a fost aprobat de Senat în iunie, care prevede conversia creditelor din valută în lei la cursul din ziua transformării acestuia. Proiectul are nevoie de votul final al Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.

Avocatul Gheorghe Piperea aprecia că o soluție echitabilă pentru bănci, dar și pentru clienți, ar fi conversia împrumuturilor din franci elvețieni în lei, la cursul din momentul încheierii contractului, majorat cu maximum 10%, dar la dobânda la care clientul s-a împrumutat.

Avocatul Adrian Cuculis, specializat în executări, este de părere că o soluție care ar veni în sprijinul clienților ar fi adoptarea unei legislații care să permită o conversie avantajoasă a acestor împrumuturi.

„OUG 50 cu modificările aduse dă posibilitatea băncilor de a face acele conversii în moneda națională, însă trebuie avută în vedere o rată a dobânzii foarte bună pentru că, dacă dobânda se modifică și nu este una corectă, suma de rambursat va ajunge să fie identică sau chiar mai mare”, a declarat el pentru gândul.

În Ungaria, Guvernul a luat în 2011 o decizie controversată pentru a veni în sprijinul clienților care aveau probleme să-și plătească împrumuturile în alte valute. Executivul de la Budapesta a obligat băncile să convertească creditele din euro și din franci elvețieni în moneda națională, la un curs fix, cu 25% mai mic decât cel al pieței. Măsura a dus la pierderi de circa 900 de milioane de euro pentru băncile din Ungaria și a pus o presiune foarte mare pe curs.

4. Ce soluții juridice am?

Adrian Cuculis spune că soluțiile juridice ale clienților cu credite în franci elvețieni sunt limitate.

„În primul rând vedem o reacție de creștere a cursului valutar care nu are proveniență internă. Nu a venit banca x și a mărit cursul la 6 lei pe franc. Guvernul nu poate să intervină prin OUG și să spună că băncile au obligația să schimbe ratele la cursul de ieri”, ne-a spus el.

El le recomandă persoanelor aflate în această situație să mai reziste o perioadă deoarece există „două perspective, fie se prăbușește francul, fie este fixat la un prag mult mai înalt”.

„Dacă ar fi fixat la 4,5 lei pe franc, 80% dintre cei împrumutați în această monedă nu își vor mai putea plăti ratele”, a precizat el.

Majoritatea celor care au dat în judecată băncile au cerut denonimarea creditelor la rata de schimb leu/franc de la data acordării lor, a mai adăugat Cuculis.