Ce loc a ocupat România, în 2019, în ceea ce privește prețul pâinii și al cerealelor. Anul acesta se schimbă foaia (Analiză)

Datele publicate luni, 24 august 2020, de Eurostat, relevă că, atunci când vine vorba de prețurile pâinii și ale cerealelor, România se situa, anul trecut, pe primul loc în topul celor mai scăzute costuri de achiziție la aceste produse din toate cele 37 de state analizate (UE27).

Mai exact, cele mai mici preţuri la pâine şi cereale în 2019 au fost înregistrate la noi în țară, cu 47% sub nivelul din UE, următoarea țară în top fiind Bulgaria, cu 35% sub nivelul din UE, şi Polonia, cu 30% sub nivelul din UE.

Datele Eurostat mai arată că preţurile la pâine în România erau mai mici şi decât în alte state din Balcani care nu sunt membre ale Uniunii Europene, cum sunt Macedonia de Nord, Albania, Serbia şi Bosnia Herţegovina.

În contrapartidă, statisticile spun că preţul pâinii şi al cerealelor era cel mai ridicat în Danemarca, 51% peste nivelul din UE, urmată de Austria, 33% peste nivelul din UE, Luxemburg şi Finlanda, ambele cu 25% peste nivelul din UE.

Producătorii au majorat prețul pâinii în august 2020

Potrivit declarațiilor lui Aurel Popescu, președintele Rompan, făcute pentru Mediafax, în data de 16 august 2020, până la finele acestei luni, pâinea se va scumpi cu 15 procente, lucru de altfel deja vizibil în rețelele comerciale.

Motivul, spune președintele organizației, ar fi majorarea prețului făinii cu 40 la sută.

„Preţul făinii a crescut în ultima săptămână (n.r. – 10-16 august 2020) cu circa 40%, de la 750 de lei pe tonă la 1.050 de lei. Pentru un kilogram de pâine sunt necesare 750 de grame de făină şi, pe măsură ce făina scumpă va ajunge în brutării, preţul pâinii va creşte.

Părerea mea este că majorarea va avea loc în valuri, iar până la sfârşitul lunii august pâinea se va scumpi cu circa 15% Popescu”, declara Aurel Popescu, președintele Rompan, în urmă cu două săptămâni.

De ce s-a majorat prețul pâinii

Un alt motiv pentru care pâinea se va scumpi este și blocajul care s-a produs în ultima lună pe piaţa de panificaţie.

El spune că țara noastră a comercializat peste graniță, în 2019, două milioane de tone de grâu, în condiţiile unei producţii de circa 5,2 milioane de tone. Exporturile au fost făcute din rezervele din anul 2008, când recolta a fost de aproximativ şapte milioane de tone. Exportul a avut ca efect însă un deficit pe piaţa internă, astfel că în lunile mai-iunie au fost necesare importuri, din Ungaria.

În condițiile în care importurile şi costurile de transport depăşeau semnificativ preţul de atunci la grâul din piaţa internă, firmele de panificaţie nu şi-au făcut stocuri şi au aşteptat producţia din acest an.

„Astfel, s-au creat nişte goluri, întrucât în iulie nu s-a aprovizionat nimeni, pentru că nu s-a recoltat nimic, din cauza ploilor. Acum, în luna august, când s-a recoltat, toată lumea a sărit pe producătorii de grâu, care din acest motiv şi pe fondul creşterii cotaţiilor pe pieţele internaţionale au dublat preţul. De la 400-450 de lei pe tona de grâu anul trecut au ajuns acum să ceară şi peste 800 de lei pe tonă, ajungând chiar la 1.000 de lei”, a explicat Popescu.

Producătorii de grâu refuză să vândă ieftin

În aceeași ordine de idei, Aurel Popescu a adăugat că producătorii autohtoni de grâu refuză să vândă mai ieftin, situaţie care a creat un blocaj pe piaţă.

„În aceste condiţii, morarii au cumpărat strictul necesar de grâu, cât să facă pâine, fără să mai vândă şi făină. Din acest motiv, preţul făinii a urcat cu 40% în ultima săptămână”, a arătat
preşedintele Rompan.

Nu în ultimul rând, el a spus că producţia internă de grâu din acest an, estimată la circa 5,7 milioane de tone, este slabă din punct de vedere calitativ.

„Va fi o mare problemă pentru că, pe fondul blocării exporturilor de către Rusia, va exista cerere din partea pieţelor din zonă şi România va exporta şi în acest an peste două milioane de tone”.

„Necesarul intern de consum este de 3,5 milioane de tone, dar 1,5 milioane sunt la populaţie.

„Ţinând cont de necesarul de 600.000 de tone pentru sămânţă şi alte 400.000 de tone pentru furaje, România va fi nevoită să importe peste un milion de tone de grâu pentru consum. Deci vom exporta şi vom importa grâu în acest an”, a conchis Popescu.

Grâul pentru panificație va fi suficient

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, preciza nu demult că, în ciuda unei producții de cereale mai mică în acest an din cauza secetei, România va avea suficient grâu pentru panificaţie.

„Din cauza secetei, producţia de cereale de anul acesta a fost diminuată undeva între 35% şi 40%. Dacă mă întrebaţi «dacă vor fi suficiente cereale sau suficient grâu pentru panificaţie sau dacă vor creşte preţurile«, eu vă spun, în acest moment, că grâul de panificaţie va fi suficient”.

„Pentru că anul acesta s-au produs peste 5,5 milioane tone, iar consumul uman de grâu panificabil este în România de maximum 2,2 milioane tone. Mai sunt cam vreo 550.000 de tone de grâu seminţe, care îl avem şi este pus deoparte, cam 400.000 de tone de grâu industrial, pentru industria alcoolului, şi cam 400.000 de tone de grâu furajer.

„Deci, cam 2 – 2,5 milioane de tone vor fi disponibile şi pentru export”, a menționat, într-o conferinţă de presă ministrul Adrian Oros.

Datele ROMPAN arătau că, în 2017, consumul de pâine pe cap de locuitor în România era de 82,2 kilograme. Pe de altă parte, pentru același an, statisticile INS indicau un consum mediu de 59,6 kilograme, de unde rezultă că aproximativ 28% din consumul real de pâine era nefiscalizat, fie provenea din producția proprie a gospodăriilor.

Grâul are o contributie de aproximativ 70% la prețul făinii care, la rândul ei, determină 50% din prețul pâinii. Potrivit experților, asta înseamnă că grâul reprezintă 35% din prețul final al unei pâini.