Ce nu scrie pe etichetă: „OMG-urile se găsesc în numeroase alimente în cantități mai mici de pragul de etichetare de 0,9 la sută”

O parte din carnea, produsele lactate și ouăle pe care europenii le pun în coșurile de cumpărături atunci când merg în magazine sunt fie obținute din materie primă provenită de la animale sau de la păsări hrănite cu furaje ce conțin OMG-uri, fie conțin ingrediente sau adiviti produși cu ajutorul OMG-urilor.

„În supermarketurile europene produsele alimentare etichetate ca OMG-uri sunt aproape inexistente, din cauza alegerilor făcute de jucătorii de pe lanțul alimentar. Cu toate acestea, OMG-urile se găsesc în numeroase alimente în cantități mai mici de pragul de etichetare de 0,9%, iar în majoritatea fermelor europene animalele sunt hrănite cu OMG-uri”, a declarat pentru gândul Beat Spath, directorul de Biotehnologii Agricole al EuropaBio, una dintre cele mai mari asociații de biotehnologii din regiune.

„Consumatorii din UE mănâncă produse în fabricarea cărora sunt folosite biotehnologii de ceva timp. Spre exemplu, enzimele folosite pentru producția de brânză sunt modificate genetic”, adaugă Spath.

MESAJ Ursula von der Leyen, mesaj la 35 de ani de la Revoluție: România și Europa ONOREAZĂ sacrificiul românilor

14:16

ACTUALITATE US Army și-a DOBORÂT propriul avion, deasupra Mării Roșii. „Un caz aparent de foc aliat”

14:15

Potrivit GMO Compass, în fabricarea brânzei este folosit în mai multe țări chymosin (cheag) produs prin microorganisme modificate genetic. Cremele sau budincile conțin uneori emulsificatori sau întăritori realizați din soia modificată genetic sau din porumb modificat genetic.

Același lucru se întâmplă și în cazul pastelor, al tăițeilor sau al unor produse de patiserie care au în compoziție praf de ouă, conservat de multe ori folosind OMG-uri.

Directorul de Biotehnologii Agricole al celei mai mari asociații de biotehnologii din Europa spune că nu trebuie să ne temem însă de acest lucru. „Toate probele valide existente până la ora acutală confirmă că plantele modificate genetic disponibile pe piață sunt cel puțin la fel de sigure ca și cele convenționale”, spune el.

Sursă: YouTube/EuropaBio

„OMG-urile au ajuns în viața tuturor cu mult timp în urmă și mulți dintre noi ne îmbrăcăm cu harne realizate din bumbac modificat genetic și plătim cu bancnote realizate din bumbac modificat genetic”, conchide Beat Spath, directorul EuropaBio.

Probabilitatea ca fiecare dintre noi să avem în garderobă o piesă vestimentară din material textil realizat din bumbac modificat genetic este de altfel destul de mare, având în vedere că 81% din bumbacul cultivat în întreaga lume este transgenic. Cei mai mari cultivatori de bumbac modificat genetic sunt americanii (94%) și indienii (93%).

În Europa ajung, totodată, anual circa 30 de milioane de tone de hrană, în principal șrot de soia și boabe de soia modificată genetic, care sunt introduse în alimentația animalelor din ferme.

Mare parte din soia, porumbul sau rapița de pe piața UE sunt importate din Statele Unite ale Americii, Argentina, Brazilia și din Canada.

Vrem să schimbăm reguli pe care nu le-am respectat niciodată în totalitate

Un precedent grav și un mod prin care se poate distruge însăși ideea de piață comună care stă la baza Uniunii Europene (UE), așa este văzut de asociația pe care Beat Spath o conduce proiectul de lege privind plantele modificate genetic ce promite transferul puterii de decizie de la nivelul Comunității la cel al statelor membre. Directorul EuropaBio susține că, la ora actuală, cadrul legislativ care reglementează organismele modificate genetic (OMG) în UE nu este respectat oricum așa cum ar trebui. Din această cauză statele membre găseasc portițe legislative pentru a pune interdicții pe plantele modificate genetic, fără a prezenta dovezi clare că acestea ar reprezenta un risc pentru sănătate sau pentru mediul înconjurător.

Astfel s-a ajuns la situația în care jucători importanți care au în portofoliu plante modificate genetic (cunoscute și ca trangenice) renunță, după ani de așteptare, la cererile prin care pot primi aprobările de cultivare a acestora pe teritoriul UE și la situația în care state ca Franța sau Bulgaria impun interdicții care nu sunt susținute din punct de vedere științific, după spusele EuropaBio și potrivit opiniilor Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) – singurul organism care are un cuvânt de spus din punct de vedere științific în domeniu.

Spath explică și că teama față de plantele modificate genetic nu este întemeiată, având în vedere că acestea sunt „cel puțin la fel de sigure” ca cele convenționale și atrage atenția că europenii cumpără deja de pe rafturile magazinelor produse cu un conținut modificat genetic sau chiar se îmbracă în haine realizate din bumbac modificat genetic.

Directorul de Biotehnologii Agricole al EuropaBio este de părere că, deși UE deține un cadru legislativ concret legat de organismele modificate genetic (OMG), el nu a fost implementat corect.

Cum au reușit francezii, bulgarii sau ungurii să interzică OMG-urile

În UE s-au înregistrat numeroase tentative care aveau ca obiectiv interzicerea cultivării sau a importului unor culturi transgenice pe motive legate de siguranță. Dovezile aduse nu erau însă în acord cu opiniile specialiștilor de la EFSA, organismul abilitat în domeniu.

Din punct de vedere legal, poți impune astfel de interdicții doar dacă ai probe care arată că OMG-urile în cauză reprezintă un risc pentru sănătatea umană sau pentru mediu (art. 23 din directiva CE 2001/18 – clauza de salvgardare) sau dacă acestea ar putea constitui un posibil „risc serios pentru sănătatea umană, pentru sănătatea animală sau pentru mediul înconjurător” (art. 34 CE 2003/1829 – măsuri de urgență).

Unele dintre interdicții au fost contestate și s-au dovedite a fi ilegale. Printre statele membre ale UE care au apelat la clauza de salvgardare sau la măsurile de urgență pentru a interzice OMG-urile s-au numărat Franța, Italia, Grecia și Bulgaria.

FOTO: Pascal Pavani/Mediafax Foto/AFP

„Ce au în comun aceste interdicții este faptul că, potrivit legislației europene existente, sunt discutabile din punct de vedere legal, confirmate ilegale în unele cazuri fiind împotriva legii UE, și faptul că nu sunt susținute din punct de vedere științific”, a explicat pentru gândul directorul EuropaBio.

„Potrivit legislației existente, statele membre pot folosi clauza de salvgardare, doar dacă au dovezi care să ateste o problemă de siguranță, bazate pe probe științifice, și doar pe bază temporară. Nici una dintre aceste condiții nu a fost îndeplinită”, a adăugat el.

Beat Spath susține, totodată, că proiectul de lege agreat de miniștrii Mediului ar putea să le ofere țărilor și posibilitatea de a interzice OMG-urile folosindu-se de argumente fără legătură științifică. „Conform noii propuneri, statele membre ar putea să se excludă pe motive care nu sunt științifice, ci sunt legate de planificarea urbană și națională, utilizarea terenului, impacturi socio-economice, obiective ale politicilor agricole sau ale politicilor publice”, spune directorul celei mai mari asociații de biotehnologii din regiune.

Ce state încearcă să intezică OMG-urile

FRANȚA a invocat măsuri de urgență pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810 (o varietate rezistentă la atacul dăunătorilor). Probele pe care le-a prezentat împotriva acestui tip de porumb au fost respinse de EFSA. În ciuda acestui lucru, francezii au păstrat interdicția, potrivit datelor Farmers Scientist Network (FSN) – rețea de organizații care reprezintă fermierii în dezbaterile privind OMG-urile la nivel european.

În Franța, porumbul este a doua cea mai populară cultură, după grâu. Agricultorii cultivă aici porumb pe suprafețe de circa 2,9 milioane de hectare de teren.

POLONIA a interzis cultivarea porumbului MON 810 și a cartofului modificat genetic EH92-527-1 sub decret național. Până spre finalul anului trecut nu au fost trimise documente oficiale cu privire la interdicțiile impuse către EFSA.

Prima oară, polonezii au folosit clauza de salvgardare pentru a interzice 16 din 31 de varietăți de porumb legate de MON 810. Ei au încercat să interzică libera circulație a tuturor varietăților de semințe modificate genetic, dar și includerea varietăților modificate genetic în Catalogul național. În anul 2008, Comisia Europeană a adus Polonia în fața Curții pentru infringement asupra directivelor UE privind culturile modificate genetic. Curtea a decis împotriva polonezilor.

ITALIA a interzis în martie 2013, prin impunerea unor măsuri de urgență, cultivarea porumbului MON 810. Dosarul care susține interdicția a fost trimis spre analizare la EFSA.

Ani de zile, Italia a implementat moratoriu de facto în materie de culturi modificate genetic printr-o procedură declarată ilegală de Curtea Europeană de Justiție. Moratoriul a intrat în vigoare în anul 2001.

În Italia, 1,2 milioane de hectare de teren sunt cultivate cu porumb.

HARTĂ: Statele membre UE care au pus interdicții pe plantele transgenice (august 2013)

Sursă: Farmers Scientist Network

BULGARIA a interzis în anul 2010, prin decret național, cultivarea porumbului MON 810. Interdicția poate fi aplicată timp de cinci ani. EFSA nu s-a pronunțat cu privire la decizia bulgarilor, potrivit FSN.

GRECIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice cultivarea porumbului MON 810. Dosarul a fost respins de către EFSA de trei ori. Clauza de salvgardare a fost invocată pentru prima oară în anul 2006.

UNGARIA a invocat clauza de salvgardare pentru a interzice porumbul MON 810 și carfotul EH92-527-1. Dovezile depuse de unguri la EFSA au fost respinse de trei ori.

Agricultura reprezintă un sector importat în economia Ungariei. În total, 5 milioane de hectare pentru folosite pentru diverse culturi. Dintre acestea, pe 1,2 milioane de hectare se cultivă porumb și pe aproape un milion de hectare se cultivă grâu.

AUSTRIA a invocat clauza de salvgardare pe opt produse, iar dovezile sale au fost respinse de EFSA de nouă ori. Austriecii au pus următoarele interdicții de-a lungul anilor:

– pe importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a rapiței modificate genetic (GT3) – clauză de salvgardare invocată în 2007

– pe importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a rapiței Ms8, Rf3, Ms8xRf3 – clauza de salvgardare invocată în 2008

– pe importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 – clauză de salvgardare invocată în 2008

– pe cultivarea, importul, procesare și folosirea în hrana animalelor a porumbului modificat genetic MON 810 și T25 – clauză de salvgardare invocată în 1999 și în 2000

– pe cultivarea cartofului EH92-527-1 – clauză de salvgardare invocată în 2010.

Marile companii renunță să mai ceară aprobări petru cultivarea plantelor transgenice în UE

Directorul EuropaBio spune că mai multe companii care aveau în portofoliu plante modificate genetic și ar fi vrut să obțină aprobare pentru a le cultiva pe câmpurile europene au renunțat să mai aștepte să primească undă verde de la liderii UE.

„Sistemul de autorizare în Europa nu au fost implementat niciodată corect. Au existat aproape 20 de cereri pentru autorizații de cultivare privind diverse culturi, care așteptau în sistem, dar aproape jumătate dintre aceste dosare au fost retrase de către companii care au aplicat în ultimele 18 luni”, explică Spath.

„Decizia de retragere este o consecință directă a sistemului de autorizare nonfuncțional, ineficient și imprevizibil”, adaugă el. Potrivit directorului EuropaBio, dacă cererile ar fi fost aprobate, pe câmpurile europene puteam întâlni astăzi culturi de sfeclă de zahăr, bumbac, cartofi și soia, toate modificate genetic.

Sursă: YouTube/EFSA

Cazul Herculex, un tip de porumb modificat genetic rezistent la atacul dăunătorilor dezvoltat de Pioneer Hi-Bred și Dow Chemical, poate fi dat ca exemplu atunci când se vorbește despre lungile perioade de timp pe care companiile trebuie să le aștepte pentru a primi aprobările necesare de cultivare a plantelor trangenice în statele UE.

În acest caz, la nouă ani după aplicarea pentru obținerea aprobării, gigantul Pioneer a intentat un proces împotriva Comisiei Europene, aceasta fiind învinuită că ar fi întâlziat procesul. Cererea a fost depusă pentru Herculex în anul 2001, iar procesul a fost intentat în instanță de Pioneer în anul 2010.

Pentru a fi introduse în cultură în statele membre ale UE, plantele modificate genetic trebuie să primească acordul autorităților de la nivel național, apoi trebuie ca specialiștii EFSA să evalueze riscurile lor și să emită o opinie științifică trimisă ulterior liderilor Uniunii. Aprobarea în sine este strict politică și depinde de votul Bruxelles-ului.

În prezent, sunt autorizați pentru cultivare pe terenurile agricole ale statelor membre hibrizi de porumb modificat genetic. Sunt aprobate însă pentru import și procesare în vederea fabricării alimentelor și a furajelor culturi de porumb, soia, rapiță, sfeclă de zahăr și bumbac – toate modificate genetic.