Ce RISC există ca românii cu credite în euro să pățească ce au pățit clienții care s-au împrumutat în franci elvețieni

Săptămâna trecută a marcat un moment istoric pentru euro. Pe 14 ianaurie, moneda unică europeană a atins pragul de 1,15 dolari, mai exact paritatea la care a fost introdus euro, în data de 1 ianuarie 1999. „Tânăra” monedă s-a depreciat atunci rapid, ajungând la egalitate cu dolarul la începutul anului 2000, respectiv la 0,83 euro pe dolar doar câteva luni mai târziu, notează The Economist.

La acea dată, Banca Centrală Europeană (BCE) urmărea cu atenție inflație cauzată de creșterea prețurilor produselor de import în timp ce statele membre se temeau de scăderea competitivității. Prin urmare, s-a decis intervenția de urgență pentru salvarea monedei.

Pe 22 ianuarie 2015, BCE urmează să ia o nouă decizie, poate la fel de importantă, decizie menită să ajute economia zonei euro, lovită de data această de deflație. Măsurile de la Frankfurt vor avea un impact semnificativ asupra piețelor financiare și sunt de natură să producă efecte și în România. gândul a stat de vorbă cu mai mulți economiști pentru a vedea în ce măsură ne-ar putea afecta problemele zonei euro, dar și ce așteptări există în legătură cu evoluția cursului de schimb leu/euro, în contextul în care cele mai multe credite din România sunt în această valută.

ACTUALITATE Cum petreceau românii Revelionul în comunism. Era singura noapte din an când nu se întrerupea electricitatea

16:59

ACTUALITATE Reacția lui George Simion, după decizia Curții de Apel de a respinge contestația lui Călin Georgescu: „Voi cere mai departe repetarea alegerilor”

16:44

În noiembrie, creditele acordate gospodăriilor populației în euro se ridicau la echivalentul a 51,8 miliarde de lei, potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).

Cum a evoluat cursul euro/dolar în ultimul an

Sursă: Bloomberg

Cursul nu va fluctua semnificativ în 2015

Cursul leu/euro nu va suferi fluctuații semnificative, sunt de părere economiștii, în principal pentru că BNR va interveni să apere leul de eventuale deprecieri. Aurelian Dochia, consultant financiar, este de părere că România va merge în continuare „în ritm cu Europa”.

„În raport cu euro nu se vor produce fluctuații atât de bruște cum se întâmplă în raport cu alte monede, francul elvețian sau dolarul (…) Intenția BNR, care nu este o țintă oficială a băncii, este de a rămâne cât mai aproape de euro și de a împiedica fluctuații mari care ar afecta întreaga economie românească într-o măsură mai mare decât fluctuațiile altor monede. Ar crea tulburări destul de mari”, a declarat Dochia pentru gândul.

Cursul de schimb în anul 2015 va rămâne mai degrabă stabil, dar probabil în jurul unui nivel superior celui cu care ne-am obișnuit în 2014, este de părere Radu Crăciun, economist șef BCR, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor.

„Este puțin probabil să revină la 4,45 (lei/euro, n.r.) în condițiile în care este de așteptat ca BNR să folosească o ușoară depreciere a leului în lupta sa împotriva inflației scăzute”, a declarat pentru gândul Crăciun, în contextul în care Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu deflație. Mai exact, în decembrie, inflația anuală din zona euro s-a situat la -0,2%, iar cea din UE la -0,1%.

România, pe de altă parte, a înregistrat în luna decembrie 2014 cea mai ridicată rată de creștere anuală a prețurilor din UE, de 1% comparativ cu aceeași lună din 2013.

Economistul șef BCR este de părere că este dificil de anticipat dacă România se va confrunta cu situația unei inflații negative cumulate pe 12 luni, „dar premizele unei inflații foarte scăzute există cu siguranță. Contextul european și scăderea prețurilor la petrol au făcut deja ca țări vecine, precum Polonia și Ungaria să se confrunte deja cu o inflație negativă an la an”, a precizat el.

Deflația, fenomenul opus inflației, presupune o scădere generală a prețurilor, atât a bunurilor și serviciilor, cât și a muncii (salarii) sau a capitalului (dobânzi). Cristian Socol, consilier economic al premierului Victor Ponta, puncta, într-un comentariu în Ziarul Financiar, că pe termen scurt „fenomenul are efecte pozitive nete, dacă procesul este unul de durată mare, sustenabil, efectele negative sunt nete”. Spirala deflaționistă (cu care s-a confruntat Japonia, spre exemplu) este periculoasă deoarece presupune o scădere a cererii, urmată de o scădere a producției industriale. Deflația înseamnă și o scădere a consumului. Populația ar putea amâna anumite achiziții, așteptând ca prețurile să scadă în continuare, în timp ce companiile ar putea alege să reducă investiții dacă acestea s-ar dovedi mai puțin profitabile. Automat, veniturile statului scad.

Economiștii spun că România ar avea soluții pentru a evita o eventuală deflație. Mai exact, prețurile administrative (cum sunt cele la energie), unde statul continuă să intervină, fixându-le la un anumit nivel. Dacă piața s-ar liberaliza, prețurile ar crește, ceea ce ar descuraja instalarea fenomenului deflației.

„Nu cred că suntem în pericol de deflație deoarece mai avem câteva supape de preț care pot fi folosite, cum sunt prețurile administrative care sunt mai mici decât cele internaționale. Am putea folosi acest moment pentru a face acești pași către liberalizare. Acest lucru ar tempera tendința de deflație și am bifa și această reformă fără un efort prea mare pentru consumatori”, a precizat economistul.

Întrebat de gândul dacă România ar putea să se confrunte cu deflație în acest an, Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR) a precizat că „la începutul lunii februarie, vom prezenta raportul asupra inflației. Experții noștri lucrează la acest raport”.

El a adăugat că decizia pe care BCE o va lua pe 22 ianuarie va avea un impact semnificativ la nivel global. Oficialii băncii ar urma să anunțe la următoarea ședință de politică monetară mai multe măsuri de stimulare a economiei, printre care și rexalarea cantitativă. Relaxarea cantitativă este folosită de băncile centrale pentru a stimula economia atunci când măsurile convenționale de politică monetară nu dau rezultate. Mai exact, o bancă centrală poate cumpăra cantități specifice de active financiare de la bănci comerciale și alte instituții private, ceea ce duce la o creștere a valorii acestor active și la o scădere a randamentului (dobânzi) lor, concomitent cu creșterea bazei monetare. BCE ar urma să lanseze un program de achiziții de obligațiuni (titluri prin care statele se împrumută pentru a-și finanța datoria publică) în valoare de aproximativ 550 de miliarde de euro, program menit să convingă investitorii că instituția dispune de instrumente suficient de puternice pentru a revigora economia din zona euro.

„Urmărim cu mare atenție decizia BCE. Impactul acestei decizii va fi global și depinde de suma”, a spus Suciu.

Aurelian Dochia este de părere că decizia BCE nu se va resimți asupra cursului deoarece BNR va compensa prin decizii de politică monetară menite să echilibreze măsurile europene.

„BNR are această idee de a merge în tandem cu zona euro pentru că ne îndreptăm către zona euro, către adoptarea monedei euro. Din acest motiv nu cred că nici măsurile luate de BCE nu se vor simți în curs pentru că vor fi compensate de decizii de politică monetară, de reducere a dobânzii și ale RMO (rezerve minime obligatorii, n.r.)”, a precizat economistul.