Ce se întâmplă cu salariile românilor în caz de forță majoră, cum este starea de urgență

România va aplica măsuri excepționale începând de luni, 16 martie, o dată cu intrarea în regim de stare de urgență. Toate companiile private și de stat sunt preocupate de impactul crizei actuale și își fac analize atât la nivelul resurselor umane, cât și la nivelul relațiilor comerciale cu partenerii contractuali.

Multe state și corporații au luat măsuri drastice pentru a opri răspândirea virusului, acestea afectând în mod semnificativ operatorii economici la nivel global, precum carantina sau măsuri stricte de restricționare a circulației persoanelor.

În ceea ce privește România, activitatea companiilor este în mod inevitabil afectată, iar angajatorii își fac griji cu privire la capacitatea de a plăti salariile angajaților.

ACTUALITATE Cât costă o călătorie cu celebra Mocănița din Maramureș. Parcurge 21 de kilometri, iar călătorii au o masă inclusă

21:32

EXTERNE Finlanda a CONFISCAT o navă „fantomă” a Rusiei care ar fi AVARIAT un cablu submarin de alimentare electrică din Marea Baltică

20:52

În toate contractele comerciale, dar și în cele de angajare există o prevedere ignorată de cele mai multe ori, dar care acum are o altă relevanță: este vorba de o clauză de forță majoră.

Unii angajați își primesc 75% din salariu în următoarea perioadă

Unele companii au anunțat deja măsuri de criză, care presupun și reduceri salariale. Dan Şucu, proprietarul Mobexpert a anunţat duminică întreruperea activităţii magazinelor pe o perioadă nedeterminată din cauza crizei coronavirus.

Într-un comunicat public, el a afirmat că nu poate să pună în pericol sănătatea angajaţiilor şi a clienţilor. În această perioadă, compania va plăti către angajaţii săi 75% din salariul de bază.

Şucu a afirmat că grupul are resurse financiare pentru a trece peste această perioadă, dar în acelaşi timp vrea ca şi statul să contribuie la acest lucru având în vedere că până acum companiile au plătit taxe şi impozite, potrivit ZF.

Măsurile economice pentru limitarea efectelor pandemiei sunt pregătite prin videoconferință

Premierul a declarat sâmbătătă că Executivul va asigura cu prioritate resursele bugetare pentru combaterea COVID-19. De asemenea, ar putea fi luate măsuri precum compensarea sau amânarea la plată unor obligații fiscale și bugetare. Orban a precizat că va fi adoptat un plan de măsuri de combatere a riscurilor economice.

Duminică la prânz, se desfășoară o videoconferință, cu participarea premierului Ludovic Orban, a miniștrilor, precum și a consilierului prezidențial Cosmin Marinescu, pe tema măsurilor economice necesare pentru limitarea impactului economic al pandemiei noului coronavirus (COVID-19).

De asemenea, începând cu ora 16.00 este programată o videoconferință cu participarea membrilor Guvernului, a reprezentanților Administrației Prezidențial, precum și a altor instituții cu atribuții în domeniul economic, cu reprezentanții mediului de afaceri.

Nevoia unui pachet financiar de 10 miliarde lei 

Ministrul Finantelor, Florin Citu, sustine ca, in urmatoarea perioada, Romania va avea nevoie de un pachet substantial de resurse financiare de minim 1% din PIB (10 miliarde lei).

„Dacă estimările făcute în aceste zile pentru creșterea economică în UE se adeveresc, o să fie nevoie de un pachet substanțial, resurse publice și private, pentru a susține economia României- minim 1% din PIB (10 miliarde lei). Pregătesc resurse financiare inclusiv pentru acest scenariu”, a afirmat Florin Citu.

Florin Citu a prezentat și obiectivele pe care le are în vedere și care vizează consolidarea creșterii economice sustenabile, menținerea locurilor de muncă și puterea de cumpărare a românilor, precum și susținerea sectoarelor deja afectate de epidemia de coronavirus.

„Obiective: consolidarea creșterii economice sustenabile, menținerea locurilor de muncă, puterea de cumpărare a românilor. Suntem gata pentru orice scenariu dar începem treptat. În primul rând cu măsuri pentru sectoarele pentru care deja avem informații că sunt afectate. Mă voi asigură că România primește resurse semnificative din fondurile care sunt create acum în UE pentru a susține efectele economice ale epidemiei de coronavirus. Inclusiv voi cere că acele cheltuieli care sunt legate direct de combaterea epidemiei de coronavirus să nu fie luate în calcul la execuția bugetară!”, a mai transmis Citu.

Până la 50 la sută dintre corporatiști lucrează de acasă

Procentul corporatiştilor care au mai lucrat de la birou la sfârşitul săptămânii trecute a scăzut considerabil, pe măsură ce majoritatea companiilor au mizat pe conceptul lucrului de acasă.

Potrivit consultanţilor imobiliari, vineri doar 20 până la 50% dintre corporatişti au mai veni la birou. De partea cealaltă, singurul caz de Coronavirus printre angajaţi a fost înregistrat în clădirea S Park, la sediul ING Tech, unde grupul olandez a decis săptămâna trecută să permită celor 850 de angajaţi să lucreze de acasă timp de o săptămână. De asemenea, dezinfecţii au mai fost realizate şi în birourile celor care au intrat în contact cu angajaţi ai ING Tech săptămâna trecută.

Companiile, prinse pe picior greșit. Urmează concedieri și tăieri de salarii?

este un milion de angajaţi din economia românească riscă să intre în şomaj sau să fie disponibilizaţi, iar zeci de mii de firme şi PFA-uri să se închidă care urmare a „coronacrizei” care afectează deja semnificativ România, arată datele unei analize Frames.

Potrivit sursei citate, în numai câteva zile, sute de firme, în special din zona serviciilorcătre populaţie, organizării de evenimente şi din HORECA şi-au suspendat activitatea, fapt care va genera consecinţe economice semnificative pe lanţurile de business.

Cei mai afectați, angajații din firmele mici

În acelaşi timp, un sondaj realizat de firma de consultanţă, la comanda Factory 4.0/Academia Industrială, în rândul a peste 300 de companii din majoritatea domeniilor de activitate,arăta zilele trecute, că mediul de business a fost prins nepregătit de această coronacriză.

„Peste 70% dintre manageri declarau că nu au niciun plan de criză. Iar rezultatele negative au început să apară. Pentru că nu aveau niciun fel de buffer financiar, multe au intrat în incapacitate de plată, nu îşi mai pot onora plăţile către parteneri, iar următorul pas va fi să nu mai poată să-şi plătească salariile. Până la insolvenţă şi faliment va mai fi un simplu pas”, se spune în comunicatul Frames.

Microîntreprinderile, micile afaceri de cartier, cu 1-3 angajaţi vor fi cele mai lovite de restricţii. În prezent, acestea înregistrează cea mai extinsă durată medie de încasare a creanţelor, respective 233 de zile

Ce înseamnă caz de forță majoră