Ce se va întâmpla dacă Grecia va reveni la drahmă

„Inițial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% față de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă”, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

Riscul ca Grecia să iasă sau să fie exclusă din zona euro este în creștere, după ce premierul Alexis Tsipras a convocat un referendum, pentru duminică, referitor la termenii solicitați de creditori în schimbul continuării sprijinului financiar.

Jones, ca și analiștii ai ING și Credit Agricole spun că ieșirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

O monedă mai slabă ar ajuta la creșterea economiei elene, prin stimularea exporturilor și încurajarea investițiilor străine. Beneficiile riscă însă să fie anulate de costurile ridicate de finanțare, de natură structurală, consideră Valentin Marinov, director pentru cercetări în domeniul valutar la divizia de investment banking a Credit Agricole din Londra.

„Unul dintre motivele pentru care credem că grecii vor să stea în zona euro și în cele din urmă vor face acest lucru este impactul economic masiv care va fi suportat de economie în eventualitatea unui exit”, a spus Marinov.

Analistul estimează, în baza crizelor financiare și bancare precedente, că deprecierea ar ajunge la 40% în următoarele 12 luni.

Grecia a adoptat euro în 2001, în cadrul primului val de state care au început să folosească efectiv moneda unică de la 1 ianuarie 2002, potrivit site-ului Comisiei Europene. Nicio țară nu a părăsit zona euro și nu există un mecanism oficial pentru a face acest lucru.

Premierul Tispras a declarat luni că referendumul de duminică are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi și nu ieșirea din zona euro și le-a transmis grecilor că dacă se pronunță pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici.

Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins de faptul că creditorii nu doresc ieșirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil” al unei asemenea inițiative.

„Nu cred că intenția lor este să împingă Grecia afară din (zona) euro, ci să pună capăt speranțelor unei politici diferite în Europa”, a subliniat el.

Premierul a dat asigurări că dacă creditorii prezentau luni o nouă propunere acceptabilă în ochii Guvernului său, Atena ar fi rambursat așa cum era prevăzut, marți, la termen, suma de 1,6 miliarde de euro datorată Fondului Monetar Internațional (FMI).

Un oficial guvernamental elen a anunțat luni că Grecia nu va onora această plată, în contextul în care creditorii au exclus orice nouă propunere sau negociere până după referendum.