Ce spun băncile despre afișarea comisioanelor la ATM în sumă absolută. Cât costă și cine va plăti

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a publicat la sfârșitul lui august un proiect de ordin prin care băncile vor fi obligate să afișeze pe ecranele bancomatelor toate comisioanele aferente operațiunilor pe care un client dorește să le efecuteze cu un card de debit sau credit, exprimate în suma exactă, nu procentual.

Bancomatele trebuie să afișeze pe ecrane toate informațiile legate de costurile tranzacției, în ordinea operațiunilor efectuate de către client, acesta având astfel posibilitatea de a renunța la operațiunea respectivă, fie că este vorba despre eliberare de numerar, transfer din cont, plăți de facturi sau alte servicii solicitate.

Informațiile privind costurile trebuie să fie vizibile și ușor de citit, precizând suma exactă pe care o persoană o are de plătit pentru fiecare operațiune, nu procentul perceput.

Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a solicitat joi ANPC, printr-o notificare, să prelungească termenul pentru dezbaterea publică cu șase săptămâni precum și să organizeze cât mai curând consultări ample cu reprezentanții băncilor.

ANPC stabilise perioada de primire a propunerilor și observațiilor pe marginea proietului în intervalul 1-11 septembrie.

„CPBR a insistat asupra faptului că ANPC și comunitatea bancară trebuie să găsească împreună cele mai realiste soluții de implementare ale proiectului din punctul de vedere al creșterii transparenței, însă și pentru evitarea creșterii semnificative a costurilor la consumatorul final și a distorsiunilor de natură concurențială”, se arată într-un comunicat al Consiliului Patronatelor Bancare.

Șefii băncilor susțin că proiectul nu poate fi implementat în formă sa actuală, întrucât afișarea comisioanelor în valoare absolută la bancomatele altor bănci decât cele emitente ar necesită schimbări inclusiv la nivelul sistemelor MasterCard și Visa și ar presupune că orice banca din sistem cu rețea ATM să poată vedea în timp real comisioanele tuturor celorlalte.

Totodată, în cazul cardurilor în valută, situația ar fi și mai complicată, deoarece există diferențe de curs valutar între data tranzacției și data decontării efective, iar în cazul cardurilor de credit ar fi imposibil de a comunica clientului care ar fi costul cu dobânda aferentă respectivei tranzacții, spun aceștia.

„Chiar dacă taxele și comisioanele standard ale băncilor sunt afișate în bănci și disponibile pe site‐urile băncilor, există categorii de clienți care beneficiază de condiții specifice, care ar fi supuse în egală măsură eventualului schimb de informații între bănci, ridicând probleme de natură practicilor anticoncurențiale, cât și de respectare a confidențialității secretului bancar și comercial”, se precizează în comunicat.

CPBR consideră că ar putea fi implementat cel mult un sistem de afișare al comisioanelor doar în cazul operațiunilor cu carduri desfășurate la ATM‐urile băncilor emitente, însă cu anumite limitări.

În această situație, băncile membre ale Consiliului (BCR, BRD, Raiffeisen, UniCredit Țiriac Bank, Volksbank România și ING Bank România) au anticipat că va fi nevoie de un termen de cel puțin 12 luni de la publicarea ordinului și de costuri considerabile pentru a implementa chiar și numai acest sistem.

Reprezentanții băncilor apreciază că documentul ar trebui corelat cu alte acte normative de nivel superior cu care se află în conexiune, iar modificarea actelor normative în vigoare trebuie realizată prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior (prin ordonanță sau lege), în cazul legii fiind necesar un studiu de impact cu dificultățile care ar putea apărea la punerea în practică a documentului. Totodată, orice proiect trebuie integrat în ansamblul legislației în domeniu, se arată în notificarea transmisă joi ANPC.

Ei atrag atenția că operațiunile de plată efectuate de consumatori la ATM prin intermediul cardurilor, în raport cu banca proprietara/deținătoare a terminalului ATM, se încadrează în categoria operațiunilor de plată singulare, prevăzute de legislație, care menționează că „în cazul în care un ordin de plată pentru o operațiune de plată singulară este transmis printr-un instrument de plată stabilit printr-un contract-cadru, prestatorul de servicii de plată nu are obligația să furnizeze sau să pună la dispoziție informații care au fost deja transmise utilizatorului serviciilor de plată în temeiul unui contract-cadru încheiat cu un alt prestator de servicii de plată sau care îi vor fi transmise în conformitate cu contractul-cadru respectiv”.

De asemenea, CPBR vrea clarificarea aspectului dacă proiectul face referire doar la folosirea ATM-urilor băncii emitente pentru afișarea costurilor sau și la bancomatele altor bănci.

În primul caz, șefii băncilor spun că fiecare client cunoaște costurile operațiunilor agreate prin contractul specific semnat, astfel că „obligația de informare se dublează nejustificat”. În cel de-al doilea caz, banca proprietară a ATM-ului utilizat nu cunoaște costurile agreate de posesorul cardului cu banca emitentă și cel mult poate fi avut în vedere un cost pentru utilizarea efectivă a terminalului ATM al unei alte bănci care, în cazul unora dintre băncile din sistem, este zero.

Proiectul ANPC precizează în detaliu obligațiile băncilor, stabilind că dimensiunea literelor/cifrelor trebuie să fie egală cu restul caracterelor de pe ecranul ATM-ului.

Dacă se blochează sau se reține cardul de debit/credit în bancomat, insituția de credit care deține ATM-ul are obligația să informeze clienții respectivi pe ecranul terminalului despre termenul maxim de recuperare a cardului și numărul de telefon la care clientul poate apela în această situație, cu intervalul orar specificat în care poate contacta banca.

CPBR consideră că pot există situații în care consumatorului nu îi va putea fi restituit cardul respectiv, indiferent dacă este sau nu client al băncii deținătoare sau proprietară a terminalului ATM în care acesta a fost blocat/reținut, pentru suspiciune de fraudă, spre exemplu.

De asemenea, dacă cardul aparține unui client al altei bănci, banca în al cărei terminal ATM este reținut cardul nu va putea restitui, în nicio circumstanță, cardul capturat, ci în mod normal clientul va trebui să se adreseze băncii emitente. Această comunică clientului motivul reținerii cardului. Banca acceptatoare nu poate spune de ce a primit o înștiințare de reținere de la emitent și eliberează cardul numai în urmă instrucțiunilor băncii emitente.

„Prin urmare, banca deținătoare/proprietara a terminalului ATM utilizat de un client al altei bănci nu poate preciza concret – în raport de toate situațiile care pot interveni – dacă și în ce interval de timp va putea ajunge cardul în posesia titularului. Un termen general ar putea fi precizat doar în condițiile în care este vorba de un card emis de banca deținătoare/proprietară a terminalului ATM în care cardul a fost reținut/blocat și doar în condițiile în care nu apar alte motive care să împiedice banca să acționeze astfel”, se arată în notificare.

Mai mult, patronatele bancare vor să știe cu claritate dacă cerința din proiect vizează și operațiunile la care nu se percepe comision clientului și, în caz afirmativ, dacă se dorește afișarea mesajului de comision zero. Totodată, este neclar dacă prevederile se aplică numai pentru ATM-uri sau și pentru terminalele cash-in (de introducere numerar) și dacă în situația din urmă s-ar putea afișa un mesaj unic pe terminalele de tip cash-in la care nu sunt percepute comisioane clientului.

„În plus, considerăm că ar trebui prevăzut și faptul că aceste dispoziții nu se pot aplica decât cardurilor emise în România folosite pe ATM-uri de pe teritoriul României”, se mai spune în notificare.

În prezent, băncile nu afișează la bancomate costurile privind tranzacțiile care se pot efectua la ATM-uri.

„CPBR și‐a manifestat și disponibilitatea de a conlucra cu ANPC inclusiv pentru elaborarea unui studiu de impact, cât și pentru termene realiste de implementare a formei finale a Ordinului”, se mai spune în comunicat.

Patronatele bancare au reacționat imediat după publicarea proiectului de ordinul, considerând că trebuia inițiat un proces consultativ mai amplu cu reprezentanții băncilor chiar înainte de publicarea documentului pentru a putea discuta diferitele aspecte de ordin tehnic și operațional. Totodată, CPRB a transmis că va susține inițiativa cu condiția ca asemenea măsuri să fie implementate în mod constructiv și să nu producă distorsiuni în piață.

Consiliul Patronatelor Bancare din România a fost înființat în acest an și cuprinde șase dintre cele mai mari bănci din România.