CEALALTĂ FAȚĂ a creșterii economice anunțate de România pentru primul trimestru din 2014

Cifrele privind evoluția economiei în primele trei luni ale anului le dau încredere unor economiști că România s-ar putea plasa și în 2014 în rândul statelor UE cu cele mai bune performanțe în ceea ce privește creșterea PIB-ului. Chiar și așa, ei atrag atenția că nu ne putem baza numai pe exporturi atunci când vine vorba de atingerea țintei de creștere economică. Pe de altă parte, ceilalți factori de natură să stimuleze economia au o contribuție slabă în prezent, în special investițiile publice și cele private. În ceea ce privește consumul, acesta dă semne de revenire, însă un consum mare poate duce la o creștere a importurilor și deci la dezechilibre ale balanței comerciale (diferența dintre importuri și exporturi).

„Există premisele unei creșteri de cel puțin 3% în anul 2014. Revirimentul consumului va compensa o previzibilă încetinire a creșterii exporturilor ceea ce este de bun augur. O creștere economică în lipsa consumului și doar pe bazele exporturilor nu ar fi posibilă”, a declarat pentru gândul Radu Crăciun, economist șef la BCR, cea mai mare bancă din România, din punct de vedere al activelor.

Crăciun vede sustenabilitatea creșterii economice ca depinzând de „o bancă națională dispusă să stimuleze un mediu al dobânzilor scăzute și de un guvern dispus să accelereze programele de investiții în condițiile păstrării țintelor de deficit bugetar”.

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

CRĂCIUN Tradițiile de Crăciun care au rădăcini în religiile antice și cultele PĂGÂNE: De la brazi și Moș Crăciun la curcanul gătit

23:59

În primul trimestru din 2014, PIB-ul României a fost de 126,38 miliarde de lei, în scădere cu 1,23 miliarde de lei față de valoarea estimată anterior, potrivit datelor publicate săptămâna trecută de Institul Național de Statistică (INS). Astfel, această ajustare negativă a PIB-ul a dus la o creștere a avansului economic din perioana ianuarie-martie de la 3,8% la 3,9%.

Această ajustare anunțată de Statistică are însă implicații asupra creșterii economice de anul trecut, atrage atenția economistul Florin Câțu.

„Ce înseamnă asta pentru PIB real folosind datele INS publice până acum? În primul rând aceste date implică o ajustare în jos a PIB real din trimestrul IV 2013 cu 0,5 puncte procentuale (sau o reducere a ratei de creștere trimestrială de la 1,6% la 1,06%), ceea ce face ca în 2013 creșterea economică să fie redusă de la 3,5% pe an la 3,18%”, explică economistul pe blogul personal.

„Sunt întâmplări statistice care să explice aceste evoluții aparent contradictorii. Se fac permanent revizuiri ale datelor, baza de schimbă ceea ce duce la schimbarea evoluției”, a explicat pentru gândul Aurelian Dochia, analist economic.

În opinia sa, modificarea nu este una semnificativă, România aflându-se în rândul statelor UE cu o performanță bună în ceea ce privește evoluția creșterii economice.

„Suntem totodată în rândul țărilor cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din UE și acest lucru (datele privind PIB-ul din primul trimestru n.r.) nu schimbă cu nimic această statistică”, a subliniat el.

Dochia a adăugat că dinamica PIB-ului sugerează o creștere economică de peste 2,5% pentru acest an, evoluție care „este notată de toți investitorii și poate da ceva mai multă încredere familiilor și gospodăriilor în măsura în care se va vedea și în veniturile populației”.

Cele mai semnificative modificări ale elementelor care au contribuit la creșterea PIB au fost operate de INS la capitolul consum, dar și la exporturi.

Astfel, cheltuiala pentru consumul final individual și colectiv al adminitrației publice a fost revizuit de la 0,1% la -0,4%, în timp ce contribuția exportului net de bunuri și servicii a fost una pozitivă, de 1,2 procente.

„Pe noi ne-ar interesa consumul individual și al gospodăriilor care a dat semne de redresare în ultima parte a anului trecut. Din partea administrației publice au existat reduceri atât la cheltuieli curente cât și la investiții, iar acestea au un impact negativ. Ele fac parte din efortul guvernului de a se menține în ținta de deficit în condițiile în care încasările nu au fost la nivelul așteptărilor. Se renunță la aceste cheltuieli, însă investițiile necesare în infrastructură sau în creearea de locuri de muncă au un efect de antrenare a economiei iar absența lor poate apăsa și asupra dinamicii PIB”, a argumentat Dochia.

Glăvan: „Românii consumă de import”

Mai puțin optimist este Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie. În opinia sa, rezultatele din primul trimestru sunt slabe, ceea ce pune presiune pe performanțele din următoarea perioadă, în contextul în care contribuția agriculturii nu va fi la fel de generoasă în acest an ca în 2013.

„Pentru a egala creșterea economică de anul trecut trebuie să avem o creștere economică susținută în următoarele trei trimestre (…) Sunt sceptic că vom avea o creștere de 3% anul acesta. Motivul economic al scepticismului meu ar fi că ceea ce a tras România în sus și anume exportul net nu mai trage în prezent. Din toamna anului trecut, dinamica importurilor și a exporturilor s-a echilibrat”, a declarat Glăvan pentru gândul.

Prin urmare, România va trebui să compenseze prin cheltuieli guvernamentale, investiții și consum, cel din urmă fiind singurul care a dat semne de revenire. Problema este însă că o creștere a consumului duce la o creștere a importurilor deoarece românii „consumă de import”, atrage atenția Glăvan.

„Dacă reintrăm pe tiparul din anii precedenți cu o creștere accelerată a importurilor, acest lucru va duce la producerea de deficit comercial și de datorie”, a avertizat profesorul universitar.