Cel mai scump desen din România: 60 milioane de euro. Cine s-a îmbogățit din tras linii pe hartă

CNADNR a plătit, de-a lungul anilor, aproximativ 60 de milioane de euro pentru studii de fezabilitate (SF) și studii de prefezabilitate pentru aproximativ 1.400 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres a căror construcție nu a demarat niciodată, reiese din calculele gândul pe baza datelor CNADNR și ale companiilor de profil.

Cea mai mare parte a acestor sume a fost încasată de marile firme din domeniu, care au executat SF-uri pe bandă rulantă, pe baza contractelor obținute prin licitație de la CNADNR. Între acestea se numără Search Corporation, Iptana, Consitrans, Louis Berger, Consilier Construct. 

În schimb, pe teren, România are în prezent o rețea construită de doar 548 de kilometri de autostrăzi, ceea ce reprezintă 31,5% din numărul total de kilometri de autostrăzi asumat prin lege, și care prevede că România urma să aibă, până în 2015, fix 1.736 de kilometri de autostrăzi. 

ȘTIINȚĂ Fenomenul care ridică îngrijorări în rândul oamenilor de știință. Orbita Pământului este plină de deșeuri

22:22

ACTUALITATE Cât costă o călătorie cu celebra Mocănița din Maramureș. Parcurge 21 de kilometri, iar călătorii au o masă inclusă

21:32

„Autostrada urbană Cluj-Napoca”, autostrada Ditrău-Târgu Neamț, autostrada Dumbrava-Sculeni sau  „Drumul expres legătura rapidă la Drumul Nordului” reprezintă doar câteva exemple de autostrăzi rămase doar simple desene pe hârtie, dar care au costat statul român milioane de euro.

În plus, studiile de fezabilitate sunt acum „expirate”, având în vedere că durata de valabilitate a unui „SF” este de doi ani, iar majoritatea studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi „fantomă” au fost realizate în perioada 2003-2010, după cum reiese din datele publicate pe site-urile companiilor din domeniu. 

Ce spun cei care au comandat SF-uri de zeci de milioane

Părerile foștilor miniștri ai Transporturilor contactați de gândul sunt împărțite. În timp ce Radu Berceanu spune că au fost cheltuiți inutil „zeci de milioane euro”, Ludovic Orban spune că „SF-urile sunt binevenite”, admițând însă că ar fi nevoie de actualizarea lor înainte de a putea fi folosite de constructori. „Multe s-au făcut cu logică, multe fără logică”, crede Miron Mitrea, un alt fost ministru al Transporturilor.

Autostrăzi și drumuri expres nerealizate, dar care au SF-uri, făcute de companiile de profil sunt: autostrada de Centură a Capitalei, Comarnic-Brașov, Autostrada Transilvania (cu excepția celor 52 km construiți deja), Sibiu-Pitești, Târgu Mureș-Iași- Ungheni, Autostrada urbană Cluj -Napoca, Drum expres de legătură la Drumul Nordului, Craiova- Pitești, drum expres Sebeș-Turda, drum expres Arad-Oradea, drum expres Sibiu-Făgăraș.

Lungimea totală a acestora este de aproximativ 1.400 de km. 

Un raport recent al Consiliului Concurenței, în domeniul construcțiilor de autostrăzi, remarca faptul că există „studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate, unele fără studii geotehnice corespunzătoare, care au generat modificări de soluții tehnice ulterioare, precum și proiecte tehnice incomplete sau cu soluții inaplicabile condițiilor din teren, care au necesitat ajustări și modificări repetate în cursul execuției lucrărilor”.

Gândul a transmis solicitări la trei dintre companiile specializate în realizarea de studii de fezabilitate – Iptana, Search Corporation și Consitrans -, cerând detalii despre contractele încheiate, în urma licitațiilor, cu CNADNR pentru studii de fezabilitate. 

Până la publicarea articolului, singura care a răspuns solicitării gândul a fost Search Corporation, care a menționat că în contracte sunt incluse „anumite clauze de confidențialitate”, iar valoarea lor totală nu poate fi divulgată fără acceptul beneficiarului, adică CNADNR.

„În ce privește valorile contractelor, menționăm că suntem deschiși și nu avem nicio problemă în a vă comunica cifrele respective, însă avem nevoie pentru acest lucru de acordul beneficiarului (CNADNR n.n,), contractele incluzând anumite clauze de confidențialitate care necesită acordul acestuia”, se arată în răspunsul transmis gândul de Mihaela Drăghici, director relații publice Search Corporation. 

Reprezentanții Iptana, fostul Institut de Proiectări Hidrotehnice și Drumuri, unul dintre liderii în domeniu, se mândresc pe site cu lista „lucrărilor de referință” executate de-a lungul anilor pentru Ministerul Transporturilor. „Domnul director este angrenat într-o discuție și nu poate vorbi acum. Veți primi un răspuns la solicitare”, a sunat invariabil răspunsul primit de la cabinetul directorului general al Iptana, Gabriel Bulgaru.

Multe dintre autostrăzile prezentate recent de premierul Victor Ponta au studii de fezabilitate făcute în perioada 2003-2010, datele din SF-uri – cum ar fi cele privind costurile cu materiale – nemaifiind de actualitate.

Specialiștii consultați de gândul susțin că un studiu de fezabilitate are o valabilitate de doi ani, iar dacă lucrările de construcție nu încep în acest interval este nevoie de o investiție într-un nou studiu de fezabilitate. În schimb, foștii șefi ai Transporturilor dau vina unii pe alții, în bună tradiție românească.

Astfel, fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, arată cu degetul către fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban, pe care il caracterizează drept „campion” al studiilor de fezabilitate făcute pe bandă rulantă.

„Sunt zeci de milioane de euro cheltuite pe studii de fezabilitate inutile. Campion a fost Orban (Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor n.n.), care făcea studii de fezabilitate și la prețuri de câteva ori mai mari. Erau studii de fezabilitate pentru drumuri care legau două drumuri care nu existau. Îmi aduc aminte că era un studiu de fezabilitate pentru un drum care unea Coridorul IV, care nu exista atunci  – și nici acum nu e gata –  și Autostrada Transilvania”, își amintește Radu Berceanu, fost ministru al Transporturilor.

Contactat de gândul, fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea, spune că este convins că sunt multe studii de fezabilitate pentru autostrăzi care nu au fost construite, dar „de ce nu au fost ele construite, nu pot să vă spun”.

„Multe (SF-uri n.n.) s-au făcut cu logică, altele fără logică. Au fost directori din minister care au vrut să vadă dacă se poate face autostradă între două orașe”, crede Mitrea, care susține că nu știe sumele cheltuite de statul român cu studiile de fezabilitate, dar că „un SF în general poate costa zeci până la sute de milioane de euro, depinde de lungimea drumului”.

Un alt fost ministru al Transporturilor, Ludovic Orban, ne-a calculat repede câți kilometri de autostrăzi neîncepute vreodată au deja studii de fezabilitate. „Sunt vreo 1.300 de km de autostrăzi și vreo 500 de km de drumuri expres care au SF-uri (studii de fezabilitate n.n.). E bine că sunt făcute, dacă se găsește finanțare, se pot apuca de lucru. Desigur este nevoie de o actualizare, dar baza există”, a declarat pentru gândul Ludovic Orban. Despre Comarnic-Brașov spune că procedura a fost începută pe vremea lui, dar „a dat-o de gard Berceanu” .

sursa iptana.ro//harta autostrazilor pentru care Iptana a realizat studii de fezabilitate, proiecte tehnice

Drumul expres Sibiu-Făgăraș, un SF de 13.800.000 euro

Drumul expres Sibiu-Făgăraș (76 km) are un studiu de fezabilitate vechi de cinci ani, deja expirat în prezent, și care a costat nu mai puțin de 13,8 milioane euro, cu TVA inclus, potrivit anunțului de atribuire publicat pe site-ul CNADNR.

Drumul expres, care nu a fost construit, urma să lege coridorul IV Constanța-Nădlac, care nu e finalizat nici în prezent, de Autostrada Transilvania, care are doar 52 de km, din cei 415 km proiectați.

CNADNR a atribuit, prin licitație, în august 2007 contractul pentru realizarea drumului expres, asocierii dintre Poyry Infra și Arcadis Eurometudes.

Arad-Oradea, un SF de 8,7 milioane euro

Un alt drum expres care nu a fost realizat niciodată este Arad-Oradea (134 km). Și acesta are un studiu de fezabilitate, contractul de servicii fiind atribuit în august 2007 de CNANDR, prin licitație deschisă, către asocierea Consitrans și firma spaniolă INOCSA Ingenieria. Prețul plătit de stat – 8.745.253 de euro, fără TVA, potrivit anunțului de atribuire de pe site-ul CNADNR.

Contractul prevede, pe lângă elaborarea studiului de fezabilitate, și „servicii de consultanță pe întreaga durată de execuție a lucrărilor de construcție”, adică 24 de luni precum și pe perioada de garanție de lucrărilor, respectiv 36 de luni. Finanțarea contractului a fost prevăzută de la bugetul Ministerului Transporturilor, „în limita sumelor aprobate anual cu această destinație și sau alte surse legal constituite”, potrivit HG pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții.

Drumul expres ar fi făcut legătura între Autostrada Transilvania și Coridorul IV, Nădlac-Constanța.

SF-ul Craiova-Pitești a costat CNADNR circa 16 milioane de euro

CNADNR a atribuit în august 2007 firmei Search Corporation, în urma unei licitații, contractul pentru studiul de fezabilitate pentru „Drum expres Craiova-Pitești”. Valoarea contractului a fost de 12.900.758 euro, fără TVA, echivalentul a 15,99 milioane euro cu TVA inclus. Contractul a fost semnat de Mihai Grecu, fost director CNADNR.

În strategia proiectelor prioritare de autostrăzi până în 2018 prezentată recent de premierul Victor Ponta apare autostrada Craiova-Pitești, pentru realizarea căreia autoritățile vor trebui să reactualizeze SF-ul atribuit în 2007. 

Autostrada Târgu Mureș – Ditrău  

Pentru unele autostrăzi autoritățile au comandat mai întâi studii de prefezabilitate – care cuprind, în mare, traseul drumului -, și apoi și studii de fezabilitate, care includ și osturile cu construcția propriu-zisă a autostrăzii.

Search Corporation a obținut, prin licitație, în 2010, un contract de la CNADNR pentru execuția „Studiului de fezabilitate și liste de cantități” pentru autostrada Târgu Mureș-Ditrău. Valoarea contractului a fost de 3.291.995,98 lei, echivalentul a 783.800 euro, având termen de finalizare 2012.

Segmentul face parte din autostrada Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Sculeni), pentru care CNADNR atribuise anterior, în iulie 2007, un contract pentru realizarea unui studiu de prefezabilitate. Prețul pentru studiul de prefezabilitate, stabilit în urma procedurii de atribuire, a fost de 891.266 euro, cu TVA inclus. Câștigătorul contractului a fost Iptana. 

„Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni reprezintă un proiect special prin care s-a urmărit realizarea unei magistrale de mare viteză între Moldova de peste Prut și Transilvania”, se menționa în studiul de fezabilitate din 2007.

Pentru alegerea traseului optim au fost analizate 4 variante principale de traseu, toate având drept punct de plecare zona de sud a municipiului Târgu Mureș (km 141+000 al Autostrăzii Transilvania), iar ca punct final podul peste Prut de la Ungheni de la granița cu Republica Moldova.

Varianta „câștigătoare” a fost cea care urmează traseul Târgu Mureș – Sovata – Ditrău – Tulgheș – Poiana Largului – Târgu Neamț – Târgu Frumos – Iași – Ungheni.

Lungimea totală a acesteia este de 307,2 km din care 20 km (1,6% din lungime) cu viteza de proiectare de 100 km/h și 287,2 km (93,4% din lungimea traseului) cu viteza de proiectare de 120 km/h. Autostrada era prevăzută să aibă 7 tuneluri cu lungimea totală de 4,2 km  și poduri pe o lungine de 102,7 km, adică pe 33% din lungime traseu.

SF-ul pentru Sibiu-Pitești, vechi de aproape șase ani

Sibiu-Pitești (116 km), autostrada care nu a fost inclusă între prioritățile până în 2018, în ciuda faptului că a fost solicitată de producătorul de automobile Dacia, are un SF încă de acum aproape șase ani, fiind realizat de Iptana, în asociere cu Scetauroute. Valoarea proiectului a fost de 2.484.421 euro fără TVA.

Ulterior, în aprilie 2012, CNADNR a lansat licitația pentru atribuirea contract de revizuire a SF pentru autostrada Sibiu-Pitești. Valoarea estimată a contractului – 61.390.486 lei , fara TVA (13.952.272 euro), din fonduri europene nerambursabile și bugetul de stat.

Traseul autostrăzii Sibiu-Pitești ar urma să treacă prin trei județe: județul Sibiu (km 0 – km 20+300) – localitățile Șelimbăr, Tălmaciu, Turnu Roșu,  județul Vâlcea (km 20+300 – km 57+100) – localitățile Câineni, Racovița, Perișani – județul Argeș (km 57+100 – km 116+640) – localitățile Sălătrucu, Șuici, Cepari, Țigveni, Curtea de Argeș, Băiculești, Merișani, Budeasa, Bascov, potrivit studiului de fezabilitate al Iptana.

Lungimea traseului autostrăzii proiectate Sibiu-Pitești este de circa 116 km.

sursa iptana.ro//  autostrada sibiu-pitesti

„Traseul autostrăzii traversează pe sectoare mari o serie de zone cu terenuri aluvionare, în mare parte imbibate cu apă (în lungul râului Argeș) dar și zone cu fenomene de instabilitate cunoscute (dealurile subcarpatice), unde s-au luat măsuri de consolidare a autostrăzii prin: susținere și consolidarea rambleului autostrăzii, respectiv a zonelor de debleu; lucrări de drenare; protecții taluzuri; lucrări de sporire a capacității portante a terenurilor cu portanță redusă”, se arată în SF.

Datorită reliefului accidentat pe care îl traversează a apărut necesitatea realizării unor tuneluri cu o lungime totală de circa 7,36 km, mai relevă studiul menționat.

„Autostrada urbană Cluj Napoca”

Una dintre autostrăzile pentru care tot Iptana a realizat un studiu de fezabilitate este Autostrada urbană Cluj Napoca (41,9 km).

Contractul pentru elaborarea „Studiului de fezabilitate cu liste de cantități” pentru Autostrada urbană Cluj-Napoca, a avut o valoare de 367.494 euro, fără TVA.

Autostrada ar fi făcut legătura între alte două autostrăzi inexistente, adică între Autostrada Transilvania la vest de municipiul Cluj și rețeaua rutieră către Dej (DN 1C) – Bistrița – Iași (DN 17) precum și cu o altă autostradă „fantomă” Petea – Satu Mare – Bistrița – Suceava.

Ideea acestei autostrăzi a fost mai mult vehiculată de autorități în perioada în care compania finlandeză Nokia alegea să investească în parcul industrial din Jucu.

Studiul de fezabilitate aferent acestei autostrăzi a fost executat de Iptana în 2007 -2008.

sursa iptana.ro//autostrada urbana cluj napoca

Autostrada Târgu Mureș-Borș

Statul a plătit, de asemenea, și studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și detalii de execuție , executate în perioada 2004-2008 de către Iptana pentru sectorul Târgu Mureș-Borș (254 de km), din cadrul Autostrăzii Transilvania (Brașov-Borș).

Din cei 415 km ai Autostrăzii Transilvania până în prezent sunt gata doar 52 de km, prețul total plătit de stat fiind de 1,6 miliarde euro.

Valentin Stoica, directorul general al firmei de proiectare și consultanță Search Corporation, a declarat la finele anului trecut, la ZF Live, că în general costul cu un studiu de fezabilitate reprezintă 3-5% din valoarea unui proiect de infrastructură.

Firma se mândrește pe site cu aproape 20 de mari contracte pentru autostrăzi și drumuri expres pentru care a executat diverse servicii precum studii de fezabilitate, proiecte tehnice, asistență tehnică singur sau în parteneriat cu alte companii. Unele dintre proiecte nu au fost demarate vreodată.

În tabelul publicat pe site-ul Search Corporation sunt menționate și valorile unor proiecte. 

Lista SF-urilor realizate de Search Corporation:

sursa Search Corporation

Autostrada Brașov-Târgu Mureș

Unul dintre contractele câștigate de Search Corporation este autostrada Brașov-Târgu Mureș (170 km), proiect estimat la 850 de milioane de euro, fiind o altă autostradă care nu a fost executată niciodată.

Ea apare figurată, cu linie punctată, pe harta autostrăzilor prioritare până în anul 2022 prezentată recent de premierul Ponta.

sursa strategia de autostrazi prezentata de Victor Ponta

„Drumul expres legătura rapidă la Drumul Nordului”  are un SF de 4,2 milioane euro

Drumul expres are o lungime de 20 de km. Nici construcția lui nu a fost demarată.

Singura firmă care a depus ofertă la licitația deschisă organizată, în urmă cu șase ani, de CNADNR pentru „Elaborarea studiului de fezabilitate cu liste de cantități și servicii de consultanță pentru Drum expres legătură rapidă la Drumul Nordului” a fost Search Corporation.

Firma a obținut contractul de servicii pe 15 august 2007, valoarea contractului fiind de 4.209.095 euro, fără TVA.

Drumul Nordului era proiectat să facă legătura între Baia Mare și localitatea Doba, la nord de Zalău. Drumul expres ar fi făcut legătura dintre Drumul Nordului și Autostrada Transilvania, sectorul Gilău-Zalău-Borș.

„Traseul are o lungime de 19,117 km și se desfășoară pe teritoriul județului Sălaj între km 0+000 – km 19+117.  Traseul drumului expres are ca punct de pornire zonal, comuna Doba conectându-se cu Drumul Nordului și cu  terminalul la Autostrada Transilvania”, se arată într-un proiect de HG din 2008 privind pentru aprobarea indicatorilor tehnico-ecomonici ai obiectivului de investiții ,, Drum expres de legătură la Drumul Nordului”.

SF pentru autostrada de centură a Bucureștiului

Contractul pentru execuția „SF” – ului pentru centura Bucureștiului (100 km)  la nivel de autostradă a fost atribuit în februarie 2007 companiei Iptana, prețul final fiind de 307.141 euro.  Proiectul a rămas pe deocamdată pe hârtie.

„În partea de Nord centura cu profil de autostradă se va desfășura între autostrada București-Pitești și autostrada Bucuresti-Constanta, intersectând DN 7, DN 1A, DN2 și DN 3 și traseul autostrăzii București Brașov. În partea de sud a municipiului București centura cu profil de autostradă se va desfășura între autostrada București -Constanța și autostrada București-Pitești, intersectând DN4, DN5 și DN6”, se arăta în proiectul Iptana pentru centura Capitalei. 

În plus, în iunie 2008, CNADNR a încheiat un contract cu Louis Berger, pentru care a plătit suma de 13.418.257 RON (3,7 milioane euro). Obiectul contractului – servicii de consultanță (asistență tehnică, financiară și juridică) în scopul elaborării documentației de atribuire și asistarea autorității publice în procesul de atribuire a viitorului/viitoarelor contracte de concesiune pentru autostrada de Centură a Municipiului București. 

Drumul expres Sebeș-Turda (70 km) are un SF realizat de asocierea Search Corporation – Consugal, care a obținut contractul de la CNADNR în iulie 2007. Valoarea contractului a fost de 8.919.946 de euro, fără TVA. Investiția este necesară pentru a realiza o legătură între autostrada Sibiu-Deva și Autostrada Transilvania.

La cinci ani după realizarea SF-ului pentru Sebeș -Turda, în acest an CNADNR a organizat licitație pentru găsirea unui constructor. Constructorii pentru Sebeș-Turda vor fi anunțați în decembrie, iar ministrul Proiectelor de Infrastructură Dan Șova a declarat recent că în 2016 vor fi inaugurați cei 70 de kilometri de la Sebeș până la Turda.

Loius Berger, consultanță pentru Ploiești- Brașov

În septembrie 2009, CNADNR a atribuit către Louis Berger un contract privind încheierea unui act adițional la contractul din 2008 pentru „consultanță în vederea elaborării documentației de atribuire și asistarea autorității publice în procesul de atribuire a viitorului/viitoarelor contracte de concesiune pentru Autostrada București – Brașov, tronsonul Ploiești – Brașov”. Valoarea contractului: 1.269.254 lei, plus TVA, adică în total, echivalentul a circa 445.000 euro. 

O piață de 169 de milioane de euro 

Valoarea pieței serviciilor de proiectare și consultanță tehnică în construcții de drumuri a fost în 2011 de aproximativ 169 milioane de euro, în creștere cu 10,8% față de anul precedent, potrivit unui raport realizat de Consiliul Concurenței. În fiecare an din perioada 2009 – 2011, aproximativ 87% din firmele de proiectare au înregistrat profit. Cotele de profit ating un maxim de 19,7% (în anul 2011), dar, în general, acestea se situează sub 2%.