„Cel mai tare din parcare” proiect de agricultură circulară ar putea transforma acoperișul cantinei studențești Moxa în grădină urbană. Totul ar costa puțin peste 200.000 de euro

Proiectul „Agricultura Circulară în Universitatea Mea – A.C.U.M.” de transformare a cantinei studențești Moxa în grădină urbană, pus la punct de trei studenți de la Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul ASE, a convins un juriu format din profesionişti de top din cadrul unor organizaţii din România şi Olanda, activi în sectorul de agricultură și economie circulară, să-i acorde votul de încredere.

De altfel, proiectul A.C.U.M. a și devenit „Cel mai tare din parcare”, iar cei trei tineri au încasat un cec în valoare de 20.000 lei.

Inițiativa concursului „The Circular Agriculture Challenge” aparține Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, Ministerului olandez al Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor, în parteneriat cu Business Development Group și cu sprijinul Mega Image.

Potrivit precizărilor celor trei co-autori, proiectul A.C.U.M. reprezintă un model de ecosistem agro-urban ce are la baza sa principiile agriculturii circulare.

Probleme majore

În cadrul evenimentului de prezentare a celor șase proiecte finaliste care, de altfel, s-a desfășurat într-o parcare bucureșteană, Georgiana Strat, co-autoare a lucrării câștigătoare, a declarat că alături de colegii săi a identificat o problemă majoră în ceea ce privește deșeurile alimentare.

Mai exact, a precizat Strat, în cadrul cantinei Moxa, aparținând ASE, intră „foarte mult input”, sub formă de produse alimentare, și iese „foarte mult output”, sub formă de reziduuri și deșeuri care ar putea fi compostabile.

De altfel, problema respectivă a și dat naștere soluțiilor propuse ulterior prin intermediului proiectului.

O altă problemă pe care Strat a identificat-o, pe lângă partea de food miles și amprenta de carbon care creează această problemă, a fost lipsa de interes a tinerilor pentru acest domeniu, „din păcate din ce în ce mai puțin atractiv și, în special, pentru că zona agro se duce către exteriorul orașului, iar noi suntem în interiorul orașului”.

Închiderea cercului de la deșeuri alimentare la resurse

Un alt co-autor al proiectului, Marius Constantin, a precizat la rândul său că, una dintre soluțiile care ar putea rezolva problemele indicate mai sus ar fi închiderea cercului de la deșeuri alimentare la resurse.

Astfel, mai spune el, toate reziduurile alimentare obținute de la cantina Moxa ar putea fi prelucrate, iar ulterior să fie obținut un compost în cadrul grădinii urbane. Acest produs ar urma să fie utilizat și valorificat, astfel încât să poată fi produse noi legume și fructe proaspete, chiar în campusul universitar.

„Astfel, tot circuitul este închis, deșeurile sunt transformate în resurse și răspundem la problema circularității în agricultură”, a adăugat el.

În continuarea celor spuse de Constantin, cea de-a treia co-autoare a proiectului, Mădălina Deaconu, absolventă a Facultății de Economie Agroalimentară și a Mediului, a declarat, cităm: „Pentru că în cercul nostru nimic nu se pierde, totul se valorifică, ne așteptăm la o producție importantă de fructe și legume. Nu în ultimul rând, studenții se află în centrul proiectului, așa încât acestora le va fi asigurată baza de practică în cadrul grădinii urbane”.

Mâncarea de pe acoperiș

Cum va arăta acest loc minunat în care economia ar putea să-și dovedească circularitatea? O spune chiar Georgiana Strat.

„Ideea este să creăm patru zone, cu zona de biodiversitate aflată în spate, cu o pajiște meliferă și câțiva stupi (să sperăm că ne va ajuta și legislația în acest sens) și o zonă productivă cu straturi înălțate, dar și o seră pentru producerea materialului săditor”.

Tot ea a mai spus că se va construi o zonă pentru socializare, dar și pentru realizarea de workshop-uri și evenimente, un spațiu de „coworking”, o zonă de studiu și o zonă tehnică (pentru compostare și pentru depozitarea materialelor, a sculelor și a celor necesare unei bune funcționări a grădinii).

Din punct de vedere economic, a adăugat ea, costurile investiției vor merge în proporție de circa 50% către zona de mobilier și de construcții ușoare.

„Acoperișul este o structură care are nevoie de alte materiale, mult mai ușoare față de cele utilizate spre exemplu pe sol”, a precizat tânăra.

Investiție inițială – 212.623 euro. Venituri anuale preconizate – 60.000 euro

Din perspectiva veniturilor, cei trei estimează că din momentul în care investiția a fost efectuată și grădina urbană construită, proiectul implementare ar putea avea venituri anuale în jurul valorii de 60.000 euro.

„Principalele noastre surse de venit reprezintă atelierele pe care dorim să le organizăm în cadrul grădinii urbane, diferite sesiuni de training-uri. De asemenea, vom închiria spațiul Grădina Urbană pentru acele companii care poate doresc să organizeze teambuilding-uri.

Totodată, vom comercializa o parte din produsele obținute, iar aici mă refer la compost, la ceaiuri, la răsad la orice alt produs pe care îl vom obține în cadrul Grădinii Urbane”, a menționat Marius Constantin.

Valoarea investiției este, conform celor trei, de 212.623 euro. De asemenea, există o parte de cheltuieli operaționale anuale pe care ei le-au estimat a fi în jurul valorii de 20.000 euro, iar nivelul veniturilor anuale este de 60.000 euro.

Mobilier și construcții ușoare – 101.650 euro, proiectare și asistență specialități – 39.656 euro, instalații – 20.733 euro, zona tehnică – 18.494 euro, materiale auxiliare – 13.465 euro, comunicare și promovare – 6.500 euro, aparatură electrică și dotări bar – 5.334 euro, material vegetal – 4.095 euro, respectiv biodiversitate – 2.697 euro.

„Am lansat o provocare tinerilor și aceștia au acceptat-o cu mult curaj”

Prezent la eveniment, E.S. Roelof van Ees, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos, a declarat că acest concurs de idei reprezintă un nou pas în excelenta colaborare româno-olandeză din domeniul agricol și cel al educației.

„Am lansat o provocare tinerilor și aceștia au acceptat-o cu mult curaj. Felicitări lor și profesorilor lor! Sunt convins că tânăra generație poate și chiar trebuie să își aducă propria contribuție la durabilitatea sistemelor noastre agroalimentare. Ar trebui să apreciem fiecare pas mic, dar practic, care poate contribui la implementarea politicilor naționale și internaționale, care adesea sunt destul de abstracte. Acesta este și cazul proiectelor participante la concursul nostru de idei”, a mai menționat Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos.

Olanda vrea un sector agricol circular 100%

Și Guido Landheer, Director General Adjunct în cadrul Ministerul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentelor din Olanda a avut o intervenție în direct, prin videotelefon.

Cu această ocazie, el a menționat că, în Olanda, există un obiectiv ambițios de a construi un sector agricol circular 100%, iar pentru asta, cei din Țările de Jos colaborează cu alte țări de peste tot din lume, inclusiv cu România.

Tot el a precizat că o parte pozitivă a ceea ce s-a întâmplat anul acesta, și anume criza provocată de coronavirus (n.r. – #coronacriza) a grăbit procesul de schimbare a sistemului agricol și alimentar.

„Noi și România am cooperat în acest proces, în ultimii ani și vom continua să o facem, până vom reuși crearea unor sisteme sustenabile. Concursul de azi este o oportunitate fantastică să vedem ideile bune ale tinerilor participanți, care ne ajută pe noi, la nivel de Guverne, să ne atingem țelul. Le mulțumesc studenților curajoși care au acceptat această provocare a agriculturii circulare”, a conchis Landheer.

Guvernanții români promit că finanțează proiectele

László Borbély, Consilier de Stat, Coordonator al Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Guvernul României, a lansat o provocare către inițiatorii proiectelor participante la concurs și le-a propus să se întâlnească în următoarele două săptămâni pentru a găsi soluții de finanțare.

El a răspuns astfel la o întrebare indirect adresată de jurnaliștii GÂNDUL.RO reprezentantului Guvernului.

„Vin cu o provocare către cei șase, nu șapte magnifici, ci șase magnifici, șase proiecte magnifice, (…) să vedem care ar fi posibilitățile de a vă ajuta ca aceste proiecte să devină realitate (…)”.

„(…) Poate o să avem o întâlnire, cât de curând, să vedem cum putem, cu 200.000 de euro, cu mai puțin, să punem în practică ceea ce ați conceput. (…) Dumneavoastră ați visat frumos. Haideți să facem să devină realitate (…)”.

„(…) Îi invit în două săptămâni la mine, pentru a discuta mai în detaliu. Guvernul trebuie să fie partener. Avem acum foarte multe posibilități și vom avea și mai multe, de a sprijini IMM-uri, cât și start-up-uri (…)”, a afirmat Borbély.

Tot el a spus că în ceea ce privește risipa alimentară, s-a reușit schimbarea „în bine” a legii în Parlament.

„Trebuie să venim și să întrebăm băncile de alimente și cei care sunt incluși, să nu aruncăm atâtea alimente. Unul dintre proiecte este cu cantina și cu cum pot să utilizeze alimente mai sănătoase și să recicleze cumva sau să poată să ne asigure o alimentație mai sănătoasă”, a conchis el.

„România susține continuu eforturile de tranzit spre o economie circulară”

Nu în ultimul rând, Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a spus că schimbarea modului în care producem și consumăm este singura cale de a ajunge la o economie competitivă, adaptată anului 2020.

„O economie care să fie neutră din punct de vedere al impactului asupra climei și mediului. Ministerul Agriculturii salută acest concurs de proiecte de agricultură circulară lansat de Ambasada Olandei la București.

Provocarea lansată și proiectele tinerilor ne pot aduce mai aproape de obiectivul nostru. România susține continuu eforturile de tranzit spre o economie circulară, durabilă, în sectorul agroalimentar, pentru a ne conserva mediul natural și pentru a ne consolida competitivitatea economică”, a transmis oficialul MADR prin intermediul unui mesaj înregistrat.

„Felicitări tuturor!”

Toate cele șase echipe care au ajuns ȋn finala „The Circular Agriculture Challenge” au fost apreciate și premiate de juriu, organizatori și parteneri. Categoriile au fost: cel mai urban-smart proiect, cel mai complex proiect, cel mai educativ proiect, cel mai inspirațional proiect, cel mai deschis pentru comunitate proiect și premiul special al juriului.

„Felicitări tuturor! Acum nouă ani aveam la noi în echipă o idee, care astăzi se numește «Gusturi Românești». Totul a pornit de la o idee simplă, cu mult entuziasm, așa cum pleacă și azi de la voi. Ca fost student care a stat în Moxa și actual membru al echipei Mega Image, pot să vă spun că primul workshop îl facem noi la voi, când dați drumul la gradina urbană”, a mărturisit Adrian Nicolaescu, reprezentantul rețelei de magazine Mega Image.

Concursul The Circular Agriculture Challenge a fost demarat anul trecut, în cadrul Târgului IndAgra, ȋn contextul lansării parteneriatului româno-olandez pentru educaţia agricolă – un proiect pe cinci ani care îşi propune să contribuie la modernizarea liceelor de profil din țara noastră, cu sprijinul instituţiilor de învăţământ olandeze. Tot atunci, cele două state și-au anunțat cooperarea pentru dezvoltarea agriculturii circulare.

Cele șase proiecte participante au fost: Agricultura Circulară în Universitatea M1ea – A.C.U.M., ASE București, Biotehnologie circulară și versatilă – Sweet Biorefinery, USAMVB Timișoara, FoodStars, USAMV București, Horticultura Circulară pentru Copii, USAMV București, Sere circulare, USAMV București și
Throw to Grow, USAMV București.

Agricultura circulară are la bază optimizarea procesului de producţie, astfel încât acesta să devină sustenabil, prietenos cu mediul înconjurător şi să minimizeze risipa de materie primă. Rezultatul este un sistem care produce mai mult, folosind mai puţine resurse, datorită reciclării şi refolosirii lor.

5 poze | Vezi galeria