Cel mai vechi oraș din Transilvania ar putea fi reconstituit lângă autostrada Sibiu-Nădlac

O echipă de arheologi români vrea să realizeze o reconstituire a celui mai vechi oraș din Transilvania, care s-ar fi aflat odinioară pe actualul teritoriu al comunei Turdaș, din județul Hunedoara. Oamenii de știință vor să facă acest lucru în cadrul unui parc arheologic, care să fie construit în apropiere autostrăzii Sibiu Nădlac.

„În Occident este plin de astfel de reconstituiri”, a declarat pentru gândul Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukenthal din Sibiu care a participat la cercetările arheologice de la Turdaș. El dă exemplul vecinilor unguri care au construit deja un parc arheologic similar.

Având în vedere faptul că o parte a acestei așezări neolitice se extinde pe traseul autostrăzii Sibiu-Nădlac, Luca speră să realizeze o copie fidelă a primului oraș din Transilvania pe un teren aflat în apropierea acesteia, pe care și-ar dori să îl obțină din partea autorităților locale.

„O astfel de acțiune trebuie să fie ca autostrada, o acțiune națională în care să intervină statul”, spune Luca. „Va fi o luptă”, crede el.

Cum arăta vechiul oraș din Transilvania

Potrivit lui Luca, vechiul oraș avea 1.300 de metri de fortificații și în jur de 6-7 kilometri de împrejmuiri. Sistemul de fortificații era realizat din lemn și alcătuit din 11 palisade și o serie de șanțuri succesive ce aveau la acea vreme o profunzime de 200 de metri.

În aceeași zonă s-au descoperit și două porți, tot din lemn, cu turnuri, care reprezentau intrarea în sistemul de fortificații, dar și o serie de obiecte din ceramică și 60 de cuptoare. Printre obiectele de ceramică descoperite la Turdaș se numără mai multe statuete antropomorfe și zoomorfe, dar și o serie de statuete ce reprezintă siluete așezate pe tron, acestea din urmă reprezentând un simbol al regalității.

Datorită numărului mare al obiectelor din ceramică și al cuptoarelor descoperite specialiștii în domeniu consideră că primul oraș din Transilvania ar fi fost un adevărat centru regional de producție și de distribuție a ceramicii.

În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit și cinci schelete despre care experții susțin că ar fi reprezentat sacrificii. „Noi am avut noroc să facem niște descoperiri vaste. Este ceva extraordinar pentru România”, afirmă Sabin Luca, directorul Muzeului Național Brukental din Sibiu.

O echipa de arheologi formată din reprezentanți ai Muzeului Național Brukental din Sibiu și din reprezentanți ai Universității „Lucian Blaga” a realizat o serie de cercetări arheologice la Turdaș, în perioada mai-noiembrie 2011, pe o suprafață de 11 hectare. Se pare însă că suprafața totală a primului oraș din Transilvania ar putea fi însă de aproape 10 ori mai mare.

„La momentul actual, din datele pe care le avem suprafața este de circa 50 de hectare. Noi am cercetat în jur de 11 hectare”, a declarat directorul Muzeului Național Brukental. „În opinia mea și după studiul hărților și al modului în care a deviat Mureșul suprafața totală ar fi însă de 100 de hectare”, a mai adăugat Luca.

Sursă: gândul.info

Când au fost realizate primele cercetări la „perla arheologiei din Transilvania”

Existența așezării neolitice de la Turdaș nu este însă o noutate pentru arheologi ea fiind cunoscută încă din anul 1850, atunci când au fost realizate primele cercetări în această zonă. Încă de la început ea a fost numită „perla arheologică a Transilvaniei” datorită numărului mare de artefacte, precizează șeful muzeului sibian.

Arheologul, antropologul și paleontologul de origine maghiară Zsofia Torma a descoperit, la rândul său, 25 de ani mai târziu, o serie de artefacte ale culturii Turdaș, care aveau o vechime de circa 4.500 de ani, unele dintre ele fiind acoperite cu semne asemănătoare unui sistem de scriere.

Și directorul Muzeului Național Brukenthal a realizat, în perioada 1992-1998, o serie de cercetări arheologice în aceeași zonă, dar la scară mică.

Autostrada, construită peste oraș

După finalizarea cercetărilor arheologice specialiștii au permis constructorilor autostrăzii Sibiu-Nădlac să continue lucrările, ductul autostrăzii strâpungând astfel un sistem de fortificații unic în Europa.

„Nu avea niciun sens să deviem autostrada”, explică pentru gândul directorul Muzeului Național Brukenthal. „Situl este construit din materiale perisabile, de exemplu, din lut care de multe ori este nears. Cum l-am descoperit, l-am fotografiat, dar dacă plouă de două ori nu se mai vede nimic”, a mai adăugat el.

Autostrada Sibiu-Nădlac face parte din Coridorul IV pan-european care începe în Germania și se continuă pe ruta Praga – Viena – Bratislava – Budapesta. El ajunge apoi în România unde urmează ruta Nădlac – Arad – Deva – Orăștie – Sibiu – București – Fetești – Constanța.

În momentul de față, pe teritoriul statului nostru doar câteva dintre lucrările de construcție au fost finalizate, cea mai mare parte a lor fiind încă în lucru.

Și pe sectorul Orăștie – Sibiu al Coridorului IV pan-european au fost descoperite vestigii la sfârșitul lunii aprilie a acestui an. Situl a fost denumit Tărtăria 1, iar piesele descoperite aici tot în timpul realizării lucrărilor de construcție pe șantierul autostrăzii datează din perioada epocii fierului. Printre acestea se numărat mai multe obiecte din bronz și din fier, dar și unele vase din ceramică.

Ce se va întâmpla cu descoperirea din apropierea răului Mureș

În momentul de față, la prelucrarea materialului de la Turdaș lucrează 30 de specialiști, în echipe complexe. Cercetătorii au inițial în vedere realizarea unui „raport vast pentru marea masă”, potrivit lui Sabin Luca.

Cercetarea preliminară va mai dura însă circa 4 -5 ani, ea urmând să se finalizeze cu publicarea a 5-6 volume cu date complexe legate de primul oraș din Transilvania.