Cele două artificii fiscale care au amânat un dezastru bugetar. Riscurile identificate de Consiliul Fiscal în datele rectificării

Potrivit Consiliului Fiscal, veniturile totale ale bugetului general consolidat sunt revizuite ascendent cu 1,873 miliarde, reflectând însă evoluții divergente la nivelul veniturilor fiscale și din contribuții sociale și a celor nefiscale, ca urmare a unor distribuții extraordinare de dividende de către companiile de stat solicitate de către Guvern.

„Astfel, în pofida unei creșteri economice care se conturează drept superioară estimărilor inițiale și cu o structură mai favorabilă încasărilor bugetare, execuția veniturilor fiscale și din contribuții sociale la finele primului semestru se situa sub nivelul programat, cu un grad de realizare de doar 97,44% (cu 2.682 milioane lei sub nivelul programat), în principal ca urmare a evoluțiilor slabe la nivelul încasărilor din impozitul pe profit și a celor din impozite indirecte (TVA și accize), doar parțial compensate de supraperformanța înregistrată la nivelul contribuțiilor sociale”, se arată în analiza Consiliului Fiscal.

Potrivit documentului, chiar și în condițiile reintroducerii supraaccizei la combustibili și a adoptării unor măsuri discreționare suplimentare pe partea de venituri, respectiv baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajator pentru angajații cu timp parțial  și majorarea accizei la țigarete, agregatul venituri fiscale plus contribuții sociale este revizuit în scădere în contextul rectificării bugetare cu 1.077 milioane lei.

PODCAST Ai vreme să vorbim? – cu Ana Maria Păunescu: Fără Zahăr, folk alternativ

16:41

ACTUALITATE Rugăciunea pe care s-o rostești de Sfântul Ștefan, pe 27 decembrie, pentru protecție și vindecare sufletească și trupească

16:33

Consiliul fiscal identifică „un risc semnificativ” de nerealizare a veniturilor din TVA, evaluat la circa 1 miliard de lei, însă acesta este diminuat în contextul în care se preconizează o creștere a veniturilor din încasările din impozitele pe salarii și din contribuțiile sociale, pe fondul unei creșteri rapide a lefurilor. 

În document se semnalează dimensiunea de amploare a suplimentării bugetare pentru cheltuielile de personal și asistență socială care sunt revizuite ascendent cu 8,37 de miliarde, reprezentând 1% din PIB. 

CITEȘTE AICI OPINIA COMPLETĂ A CONSILIULUI FISCAL

„În aceste condiții, încadrarea în plafonul de deficit de 3% din PIB este posibilă doar în contextul unei revizuiri descendente masive a cheltuielilor de investiții (-10,6 miliarde lei, în principal pe seama reducerii cheltuielilor aferente proiectelor de investiții cu finanțare europeană nerambursabilă), și a solicitării în mod discreționar a unei distribuții extraordinare de dividende adresate companiilor de stat (care explică în mare măsură majorarea cu 3,3 miliarde lei a veniturilor nefiscale). Deși astfel de măsuri creează probabil premisele evitării depășirii țintei de deficit în acest an, situația din 2017 este de natură să complice considerabil construcția bugetară în anii următori. În primul rând, distribuția unui super-dividend in 2017 din rezervele acumulate în anii anteriori de către companiile de stat este prin natura lui un eveniment singular, ori creșterile de cheltuieli curente pe care acesta le acoperă parțial sunt de natură permanentă. Se acoperă astfel presiuni din partea unor cheltuieli permanente din resurse temporare, ceea ce este total contraindicat. În al doilea rând, reduceri suplimentare de cheltuieli de investiții în condițiile continuării presiunilor din partea cheltuielilor curente, dincolo de nedezirabilitatea lor din perspectiva necesarului de infrastructură al țării, apar drept greu de realizat în condițiile în care intensificarea probabilă a absorbției de fonduri structurale și de coeziune în anii viitori va reclama creșteri ale volumului cheltuielilor de cofinanțare și neeligibile în anii următori”, susține Consiliul Fiscal. 

În final, în document se recomandă ca Guvernul „să elaboreze de urgență un plan de măsuri pentru anii viitori în vederea reînscrierii deficitului bugetar pe o traiectorie convergentă cu obiectivul pe termen mediu, așa cum de altfel reclamă atât Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare, cât și tratatele europene al căror România este semnatar”. 

OUG privind rectificarea, adoptată. Explicațiile ministrului de Finanțe

Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, ordonanța privind rectificarea bugetară.

„Creșterea economică de 5,8% înregistrată pe semestrul I a condus la revizuirea pozitivă a creșterii economice pe anul 2017 de la 5,2%, avută în vedere la elaborarea bugetului la începutul anul 2017, la 5,6%. Astfel PIB-ul nominal estimat s-a majorat cu 21,9 miliarde lei, respectiv de la 815,2 miliarde lei la 837,1 miliarde lei. În aceste condiții, Guvernul realizează o rectificare bugetară pozitivă, cu încadrarea în deficitul de 2,96% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1060,7 milioane lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu 1705,2 milioane lei, iar deficitul bugetar se menține astfel la 2,96% din PIB potrivit metodologiei cash”, a declarat ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa, la începutul ședinței de Guvern.

Potrivit lui Mișa, veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 1060,7 milioane de lei, menționând că bugetul general consolidat se compune, în general, din bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venitul proprii, bugetul CNAIR.

„Trebuie luate în calcul toate aceste bugete. Veniturile și cheltuielile bugetului general concolidat se calculează prin agregarea acestor bugete, după eliminarea transferurilor dintre ele, acestea reprezentând procesul de consolidare. În mod similar se determină și determină și indicatorul de referință, respectiv deficitul bugetului general consolidat. Prin rectificarea bugetară veniturile au fost actualizate ținând cont de încasările realizate pe primele șapte luni din acest an, precum și de măsurile legislative aprobate în acest an”, a mai spus Mișa.

El a mai spus că unele bugete componente ale bugetului general consolidat au înregistrat diminuări ale veniturilor – bugetul de stat, minus 1326,5 milioane lei, iar alte bugete au înregistrat majorări ale veniturilor – bugetul asigurărilor sociale, plus 663,1 milioane lei, bugetele locale, plus 1.989 milioane lei, rezultând pe sold un plus de venituri de 1060,7 milioane lei, deci „o rectificare pozitivă”.

Deficitul bugetar se menține la 2,96% din PIB, potrivit metodologiei cash. Toate instituțiile publice au asigurate integral fondurile necesare pentru acoperirea cheltuielilor de funcționare. De asemenea, prin rectificareabugetară se asigură plata majorărilor salariale pentru diferite categorii de personal din sistemul bugetar aprobate în acest an, extinderea acordării bursei studenților pe toată durata anului universitar, derularea Programului pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation-România”, începerea selecției beneficiarilor de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, plata în avans a fondurilor de sprijin pentru agricultori.

Prin rectificarea bugetului pentru acest an se asigură fonduri suplimentare, după cum urmează:
Sumele suplimentare care ar urma să fie alocate bugetelor locale, per sold, sunt în sumă de 680,1 milioane lei, în principal, pentru: 
– Plata salariilor, sporurilor, indemnizațiilor cadrelor didactice din învățământul preuniversitar – 350 milioane lei
– Finanțarea cheltuielilor centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap – 87,8 milioane lei
– Plata indemnizațiilor însoțitorilor persoanelor cu handicap – 110,9 milioane lei
– Finanțarea Programului pentru școli (prin care se distribuie preșcolarilor și elevilor din clasele I-VIII fructe, legume, lactate și produse de panificație) – 75,0 milioane lei
– Susținerea sistemului de protecție a copilului – 78 milioane lei
– Servicii de salvamar – 2,4 milioane lei
Ministerului Sănătății i-a fost asigurată suplimentar suma de 431 milioane lei pentru plata personalului, în principal pentru personalul medical din unitățile sanitare.
La Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale au fost majorate fondurile cu 1,8 miliarde pentru schemele de plăți directe pe suprafață. Aceste sume vor asigura integral plata în avans pentru înființarea culturilor în anul 2018. Totodată, se va asigura cofinanțarea proiectelor depuse în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 finanțate din FEADR.
La Ministerul Afacerilor Interne s-au alocat suplimentar 1,2 miliarde lei pentru:
– asigurarea drepturilor salariale și de pensii militare de stat polițiștilor
– asigurarea mentenanței în vederea menținerii în stare operațională a aeronavelor 
– achiziția de echipamente de protecție pentru polițiști
La Ministerul Mediului de Afaceri, Comerț si Antreprenoriat s-au alocat suplimentar, în completarea fondurilor europene (500 de milioane lei) pentru Programul Start-up Nation, suma de 250 milioane lei.
La Ministerul Muncii și Justiției Sociale s-a asigurat suma de 795 milioane lei aferentă pensiilor și drepturilor de asisteță socială.
La Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale s-a asigurat suma de 2.464 milioane lei pentru prefinanțarea de la bugetul de stat în cazul indisponibilității temporare a fondurilor europene. 
Rectificarea bugetară nu generează influențe asupra bugetului Ministerului Apărării Naționale. 
Diminuările bugetare au fost operate, în principal, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (-1.980 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-6.249,1 milioane lei), Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (-303,4 milioane lei), în principal din sumele aferente proiectelor cu finanțare din fonduri europene, motivat de aprobarea cu întârziere a bugetului pe anul 2017, întârzierea procedurilor de achiziție, ceea ce a condus la un grad redus al execuției bugetare pe primele 8 luni din acest an. 
La ministerele la care au fost operate diminuări ale creditelor bugetare nu au fost reduse corespunzător și creditele de angajament, astfel încât să nu fie afectat procesul de contractare a proiectelor finanțate din fonduri europene și a lucrărilor de investiții. Diminuarea are în vedere doar creditele bugetare (cash) ce nu mai pot fi utilizate în următoarele 4 luni.
De asemenea, în bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni generale, au fost incluse credite de angajament în sumă de 638 milioane lei pentru Programul „Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor pentru investiții”, în vederea demarării procesului de selecție a beneficiarilor de ajutor de stat pentru stimularea investițiilor cu impact major în economie.