Cele două soluții pe care le are FMI pentru Guvern după amânarea introducerii accizei suplimentare la carburanți

În timp ce Guvernul speră să convingă FMI de o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, delegația de la Washington a venit în România cu mandatul de a obține un angajament ferm în ceea ce privește măsurile pe care executivul trebuie să le adopte pentru a compensa „gaura” de 0,1% din PIB generată de amânarea introducerii accizelor la carburanți cu trei luni.

În condițiile în care bugetul României pe 2014 nu mai poate fi modificat, acesta fiind deja adoptat prin lege și publicat în Monitorul Oficial, Guvernul va avea doar două opțiuni la masa negocierilor cu partenerii internaționali, fie majorarea sau introducerea unei taxe, fie reducerea cheltuielilor pentru a se încadra în ținta de deficit bugetar de 2,2% din PIB, asumată în bugetul aflat în vigoare la ora actuală.

Bugetul general consolidat pe 2014 a fost fundamentat pe venituri de 216,8 miliarde de lei, însă amânarea introducerii accizei suplimentare de șapte eurocenți pe litru de carburant se va traduce printr-o scădere a acestor venituri cu circa 650 de milioane de lei, respectiv 0,1% din PIB. Înainte de sosirea delegației FMI, CE și BM, premierul Victor Ponta declara că eventuale măsuri pentru a compensa scăderea încasărilor vor fi luate în calcul abia la rectificarea de la jumătatea anului, când vom vedea „cum stăm”.

„Putem să venim cu măsuri de rectificare pozitivă, negativă, dar până la 1 iulie nici dacă am vrea nu putem. Plus că nu știm cum stăm – sunt evaluări care trebuie confirmate pe primul semestru apropo de încasări, de cheltuieli publice. Deci nu asta discutăm”, a spus Ponta luni. Din datele de la ora actuală reiese că executivul s-ar fi încadrat în ținta de venituri în ultimele trei luni ale anului trecut, după ce în primele nouă, programul a fost ratat cu 10,5 miliarde de lei, echivalentul a circa 2,3 miliarde de euro. Prin urmare, cabinetul Ponta spera să-i convingă pe reprezentanții FMI că o mai bună colectare va compensa întârzierea adoptării accizei suplimentare, potrivit unor surse guvernamentale.

Partenerii internaționali nu sunt însă dispuși să accepte astfel de „garanții” și urmăresc să plece de la București cu asigurări clare și măsurile concrete care să încadrarea în ținta de deficit, măsuri ce nu pot aștepta până la jumătatea anului cand poate fi făcută prima rectificare bugetară, au precizat surse apropiate negocierilor.

Neînțelegeri între președinte și Guvern

Președintele Traian Băsescu a anunțat la începutul lunii decembrie că va respinge Legea bugetului pe 2014 dacă Guvernul nu renunță la acciza suplimentară, măsură negociată cu FMI și inclusă în Memorandumul care conține angajamentele asumate de România în fața creditorilor internaționali.

„Pentru a atinge ținta de deficit, vom implementa măsuri adiționale. Începând din 2014, inflația va fi adăugată ca un element în formula de indexare a accizelor. Accizele la carburanți vor fi de asemenea majorate cu 7 euro cenți pe litru”, se arată în textul documentului prezentat de Mediafax.

Refuzul președintelui și protestele transportatorilor au determinat executivul să caute alte soluții, cum ar fi introducerea accizei doar pentru benzină, nu și motorină, însă măsura a fost respinsă de Comisia Europeană.

Pentru că nu s-a ajuns la un consens, introducerea accizei a fost amânată, iar președintele a aprobat bugetul, însă Memorandumul nu a fost semnat și nu a ajuns, după cum era planificat, în board-ul FMI de la jumătatea lunii trecute.

O nouă misiune a FMI se află în Capitală până pe 5 februarie pentru a încheia prima și cea de-a doua evaluare a acordului preventiv de tip stand-by semnat în septembrie cu România.

Președintele Traian Băsescu a precizat la jumătatea lunii că nu și-a schimbat decizia de a respinge introducerea accizei la carburanți.

Reprezentanții instituțiilor internaționale încep întâlnirile oficiale joi când vor sta de vorbă cu oficiali ai Ministerului Finanțelor Publice (MFP) și ai Băncii Naționale a României (BNR).