CFR Marfă a avut în 2014 pierderi de 27,1 milioane de lei, echivalentul a 6,1 milioane de euro, la un curs mediu de 4,4446 lei/euro, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP).
Asta în condițiile în care, în februarie 2015, actualul ministru demisionar al Transporturilor Ioan Rus declara că „CFR Marfă, în acest moment, este o companie adusă pe profit, deci nu mai este o companie pe pierdere – ca și CFR Călători, ca și CFR Infrastructură (CFR SA, n.r.). Toate trei sunt în acest moment pe profit. Îi vom reduce și mai mult costurile și îi vom crește veniturile astfel încât până la momentul privatizării să aibă preț la vânzare. Deci nu este importantă viteza cu care vindem ceva ce ne aparține, ci prețul la care vindem. E ca și la domnișoare. Nu e când și-a propus să se mărite, ci când vrea unu să o ia de soție. Nu vreau să vând CFR Marfă mâine dimineață”. Declarațiile au fost făcute în urma discuțiilor cu FMI, CE și BM.
Contactat de gândul, Ioan Rus a precizat că se referea la profitul operațional, nu la cel net. „Toate au pierderi mari din urmă, dar dacă activitatea curentă este profitabilă le poți reduce, iar într-un număr de ani ajung complet pe plus”, a spus Rus. Profitul operațional reprezintă profitul realizat din activitatea de bază, în acest caz, trasportul feroviar de marfă. Profitul operațional este diferența dintre veniturile din exploatare și cheltuielile pentru exploatare.
În ianuarie 2015, CFR Marfă estima că va încheia 2014 cu un profit de 23,6 milioane de lei, după realizarea unor venituri de 1,11 miliarde de lei și efectuarea unor cheltuieli de 1,09 miliarde de lei, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli rectificat pe anul 2014.
Din datele Finanțelor reiese însă că în 2014 compania a avut venituri de 972 de milioane de lei și cheltuieli de 999,2 milioane de lei.
Sursă: Captură mfinante.ro
Evoluția situației financiare a companiei de stat CFR Marfă în perioada 2009-2014
Sursă: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)
Redresarea situației financiare a companiei a fost prezentată de autorități drept o condiție esențială pentru privatizare. Vinderea pachetului majoritar al CFR Marfă este unul dintre angajamentele pe care România și le-a asumat în fața creditorilor săi internaționali prin acordurile încheiate cu Fondul Monetar Internațional (FMI), Comisia Europeană (CE) și Banca Mondială (BM).
După discuțiile din februarie cu FMI, CE și BM, premierul Victor Ponta a anunțat reluarea procesului de privatizare a transportatorului de marfă care ar urma să se încheie anul viitor.
Săptămâna trecută, secretarul de stat Iulian Matache, din cadrul Ministerului Transporturilor, anunța că instituția vrea să schimbe strategia de privatizare a CFR Marfă, astfel încât să vândă pe bursă 51% din acțiuni.
Eșecul privatizării CFR Marfă
Guvernul a încercat în urmă cu doi ani să privatizeze CFR Marfă, însă procesul nu a fost finalizat. În iunie 2013, compania GFR, controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, fusese declarată câștigătoare în procesul de privatizare a companiei feroviare, oferind un preț de 202 milioane euro pentru 51% din acțiuni.
Tranzacția nu a fost finalizată însă până la termenul limită, 14 octombrie 2013. Explicațiile oficiale au fost că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu și-au dat acordul pentru schimbarea acționariatului, iar Consiliul Concurenței nu a avut timpul necesar pentru a se pronunța asupra operațiunii.
După eșecul privatizării, Guvernul s-a angajat față de FMI la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, fiind decisă și pusă în aplicare disponibilizarea a 2.500 de angajați, reprezentând circa 30% din numărul total de angajați.
Compania CFR Marfă, controlată de stat prin Ministerul Transporturilor, este cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, cu o cotă de piață de peste 50%. Principalul concurent este Grup Feroviar Român, compania care a eșuat să preia fostul monopol de stat. La începutul lunii martie, Gruia Stoica a fost condamnat de magistrații Curții de Apel Ploiești la patru ani de închisoare cu executare. Sentința nu este definitivă. Stoica a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență, alături de avocatul Doru Boștină, acuzat de trafic de influență.
CFR Marfă, iertată de datorii
Finanțele „șubrede” ale companiilor feroviare de stat din România, respectiv CFR SA (compania care deține și administrează infrastructura de cale ferată din România), CFR Marfă și CFR Călători, au fost ajustate de-a lungul anilor de guvernanți prin ștergerea „din pix” a unor datorii.
În 2004, CFR Marfă a beneficiat de o scutire a datoriilor către bugetele de stat, însă autoritățile au impus și o serie de condiții, negociate cu reprezentanții creditorilor internaționali ai României. Mai exact, Guvernul a hotărât anularea datoriilor acumulate de CFR Marfă până la 31 decembrie 2003, decizia urmând să fie aplicată la 31 decembrie 2006, doar în situația în care compania ar fi fost la acea dată la zi cu impozitele, taxele și contribuțiile datorate statului. Ștergerea datoriilor CFR Marfă, companie aflată pe lista societăților monitorizate de FMI, viza reducerea arieratelor companiilor de stat, a explicat la acea vreme Mihai Tănăsescu, ministrul de Finanțe în cabinetul Adrian Năstase, care a ocupat ulterior funcția de reprezentant al României la FMI.
CFR Marfă a mai fost iertată de datorii și în 2013. Guvernul a decis atunci stingerea restanțelor către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin conversia în acțiuni. Totodată, CFR Marfă CFR Marfă a preluat o datorie în cuantum de 127,4 milioane lei pe care CFR SA o avea de achitat către ANAF. Ca urmare a preluării datoriei, ANAF a descărcat CFR SA de această plată, iar datoria CFR Marfă față de CFR SA a fost astfel stinsă parțial.