CINE ANGAJEAZĂ ÎN ACEASTĂ PERIOADĂ? Ce planuri au cele mai mari companii din România după reducerea din octombrie a CAS

ACTUALITATE Cum a vrut Florian Coldea să-și fure teza de doctorat. Gabriel Oprea: ”Venise cu o geantă mai mare, probabil cât să încapă o teză de doctorat”

10:27

ACTUALITATE Urmărire ca-n filme la Brașov. Șofer de 33 de ani, băut și fără permis, prins conducând cu 167 km/h o mașină FURATĂ!

10:13

sursa Ziarul Financiar

Poienaru, Agrofam Holding: Nu voi crește salariile. Taxa de stâlp a crescut de 7 ori valoarea impozitelor pe care le plătim la primărie

Gheorghe Poienaru, proprietarul Agrofam Holding, una dintre cele mai mari ferme din sudul României, consideră oportună introducerea acestei măsuri de relaxare fiscală pe piața muncii, însă precizează că nu va crește salariile celor 400 de angajați pe care îi are.

El motivează că taxa pe stâlp a dus la creșterea de 7 ori a sumelor pe care le plătește anual la primărie.

„Considerăm oportună scăderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Mai relaxează puțin fiscalitatea. Este o ușoară compensare la taxa pe stâlp. În ce ne privește, taxa pe stâlp a crescut de 7 ori valoarea impozitelor pe care le plătim la primărie”, a declarat Ștefan Poienaru.

El a precizat că nu ca mări lefurile salariaților săi, iar banii îi va direcționa către investiții. „Nu vom crește salariile nici noi. Suma ar însemna foarte puțin pentru cei  400 de salariați cât avem acum. Vom încerca să susținem programul de investiții pe care am fost obligați să îl reducem puternic din cauza, între altele, a funcționării greoaie a fondurilor europene”, spune Poienaru.

Și cel mai bogat om de afaceri din România, Ioan Niculae, a cărui avere este estimată la 1,2 miliarde de euro, exclude categoric o majorare a salariilor angajaților săi. „Să fim serioși, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâția angajați câți mai avem”, a declarat Ioan Niculae.

Pârvan: AOAR estimează creșteri de salarii cu 5-10% în industria farmaceutică

Singurul dintre oamenii de afaceri contactați de gândul care a vorbit de majorări de salarii este Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Pârvan spune că are informații de la firme din industrie și din sectorul farmaceutic care ar intenționa să aloce o parte din economiile făcute prin reducerea CAS către creșteri de salarii.

„O parte din sumele economisite se vor duce în creșterea salariilor. Partea cealaltă depinde mult de mediul de afaceri, de piața pe care acționează firma. Eu am informații că firme din industrie, din domeniul prelucrării, și din sectorul farmaceutic vor aloca pentru salarii o parte din banii din reducerea CAS. Creșterile de salarii nu vor depăși 5-10%”, crede Pârvan, care amintește că în acest an mediul de afaceri a trebuit să „absoarbă” și taxa pe stâlp. Pe de altă parte, Pârvan vorbește de externalizări ale unor activități la care apelează tot mai multe companii.

Experții în resurse umane: Este greu de estimat pe termen scurt

Valentin Petrof, directorul general al ManpowerGroup Romania, este de părere că efectele pe termen scurt ale măsurii de reducere a contribuțiilor la pensii sunt greu de estimat.

„Este cert că reducerea CAS este o măsură de care economia are nevoie, așa cum au confirmat majoritatea reprezentanților mediului de afaceri. Este, însă, greu de estimat efectele acestei reduceri asupra angajatorilor pe termen scurt, până la finalul anului 2014. Pe termen mediu și lung, însă, dacă nivelul redus se menține și nu sunt introduse alte taxe, reducerea va contribui la sporirea încrederii investitorilor români și străini în economia țării noastre”, a declarat pentru gândul Petrof.

Economii de 4,8 miliarde de lei

Premierul Victor Ponta estima crearea a 70.000 de noi locuri de muncă odată cu scăderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. 

Calculele Executivului arată că măsura reducerii CAS la angajator va crea economii de 4,8 miliarde de lei anual. Contribuția la pensii plătită de angajator, în prezent, este de 20,8% din salariul lunar brut al fiecărui salariat, iar după aplicarea legii reducerii CAS nivelul se va reduce la 15,8% din salariul brut. Potrivit calculelor ZF, o companie cu 1.000 de angajați plătiți la nivelul salariului mediu face economii de aproximativ 1,4 milioane de lei anual odată cu reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale.

Guvernul estimează că jumătate din suma pe care bugetul de stat o va pierde prin reducerea CAS va fi recuperată din crearea de noi locuri de muncă. Astfel, 1,3 miliarde de lei urmează să fie recuperați din încasările de contribuții sociale și impozit pe venit din salariile noilor angajați.

În plus, Executivul mizează și pe încasări mai mari din noile investiții pe care le vor face companiile. Mai exact, 1,25 miliarde de lei ar urma să fie încasați suplimentar la buget din colectarea de TVA din banii investiți.

Ce economie face o companie pentru un angajat cu un salariu de 2.000 de lei lunar

Concret, pentru un salariat care primește un salariu mediu de 2.000 de lei pe lună, angajatorul plătește lunar o contribuție la pensia angajatului de 20,8% din salariul brut, adică 416 lei pe lună.

După reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator, pentru același salariat compania va plăti un CAS de 15,8%, adică 316 lei lunar. Reiese o economie de 100 de lei lunar pentru companie pentru un angajat.

Disputa Băsescu-Guvern pe tema CAS

Banii pentru reducerea CAS au fost motiv de dispută între premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu care a retrimis legea în Parlament pe motiv că pune în pericol echilibrul bugetar. Anterior, în cadrul unei discuții la Cotroceni, premierul și ministrul Finanțelor nu au putut să dea un răspuns la întrebarea cu ce se compensează veniturile după reducerea CAS.

Președintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea legii „din punct de vedere al oportunității”.

Traian Băsescu a avertizat în mai multe rânduri că România nu poate reduce CAS pentru că nu există resurse pentru acoperirea golului creat la buget. Consiliul Fiscal a atras atenția că proiectul de rectificare a bugetului de la sfârșitul lunii iulie nu cuprinde nicio mențiune a modului în care va fi compensată reducerea CAS, dacă aceasta va fi aplicată anul acesta. Mai mult, sursa de acoperire a celor 850 de milioane de lei, respectiv veniturile suplimentare din taxa pe stâlp, au fost deja „prinse” în actuala formă a bugetului, ceea ce înseamnă că Executivul va fi nevoit să găsească alte soluții dacă dorește să scadă CAS-ul din octombrie fără a depăși ținta de deficit, de 2,2% din PIB.

Proiectul de lege privind reducerea CAS a fost adoptat săptămâna trecută de Camera Deputaților și urmează să fie trimis spre promulgare președintelui și apoi publicat în Monitorul Oficial.