Cipru a adoptat legi pentru controlul capitalului și restructurarea băncilor

Parlamentul cipriot a aprobat noi măsuri pentru controlul capitalului și restructurarea băncilor, parte a eforturilor de a întruni condițiile statelor din zona eruro pentru un pachet de împrumuturi externe, informează Mediafax, citând Bloomberg.

După o zi de negocieri susținute cu oficialii internaționali aflați la Nicosia, Parlamentul a votat, vineri seara, nouă legi.

Un nou vot ar putea avea loc sâmbătă pentru impunerea unei taxe pe depozitele mai mari de 100.000 de euro, la câteva zile după ce a fost respinsă o propunere care ar fi taxat toate conturile bancare. Băncile au fost închise toată săptămâna și ar trebui să-și reia activitatea de marți.

Președintele cipriot, Nicos Anastasiades, încearcă să pună capăt impasului în care Cipru s-a aflat săptămâna aceasta și care începe să amenințe chiar statutul de membru al zonei euro.

ACTUALITATE Valentin Stan: Dacă în instanță se invalidează dosarul lui Georgescu, nu rămâi cu nimic în țara asta.

06:30

EXCLUSIV Detalii uluitoare din dosarul furtului de sute de mii de lei din conturile asociațiilor de proprietari din București. Cum funcționează caracatița firmelor care administrează blocurile, dar fug cu fondurile. „Vin la pachet cu contabil și cu cenzor”

06:00

Banca Centrală Europeană a dat termen până luni Ciprului să ajungă la un acord cu UE și FMI, în caz contrat urmând să oprească accesul băncilor locale la mecanismul de lichiditate de urgență al instituției.

Miniștrii de Finanțe ai statelor din zona euro se vor întâlni, probabil, duminică pentru a discuta ultimele propuneri din partea Ciprului, notează Bloomberg.

Cipru a intrat puternic în atenția internațională după ce liderii europeni au cerut țării, la sfârșitul săptămânii trecute, să taxeze depozitele din bănci. Statul cipriot trebuie să obțină din surse proprii fonduri de 5,8 miliarde de euro pentru a debloca împrumuturi de 10 miliarde de euro din partea zonei euro. Banii sunt necesari stabilizării finanțelor statului și sprijinirii sectorului bancar.

Chiar și după legile adoptate vineri seara, Cipru s-ar putea găsi în situația de a nu reuși să strângă cele 5,8 miliarde de euro cerute de țările uniunii monetare.

Restructurarea Cyprus Popular Bank (Laiki) ar reduce necesarul de fonduri la 3,5 miliarde de euro, a declarat Averof Neofytou, vicepreședinte al Disy, cel mai mare partid aflat la guvernare.

Deponenții Cyprus Popular Bank cu peste 100.000 de euro în cont vor înregistra pierderi, a spus acesta.

„Vor fi nevoiți să aștepte mulți ani înainte de a vedea cât vor putea recupera – 30%, 40%, 50%, 60%, vom vedea. Pe de altă parte, decizia de susține această lege protejează complet 361.000 din cei 371.000 de deponenți”, a spus Neofytou în timpul dezbaterii din Parlament.

Oficialul cipriot nu a precizat ce se va întâmpla cu depozitele mari din celelalte bănci. Parlamentul s-ar putea întruni din nou sâmbătă, pentru a discuta impounerea unei taxe pe depozitele bancare, a spus el.

Un plan propus de liderii europeni prevede restructurarea Cyprus Popular Bank și Bank of Cyprus, prin separarea activelor bune de cele neperformante. Depozitele garantate, de sub 100.000 de euro, vor fi transferate în banca „bună” și nu vor înregistra pierderi, iar cele negarantate în banca neperformantă, unde vor rămâne blocate până la vânzarea activelor, au afirmat mai multe surse apropiate situației.

Cipru a devenit în iunie a cincea țară din zona euro care a cerut ajutor financiar. Unul dintre principalele motive a fost impactul puternic al pierderilor înregistrate de băncile cipriote din participarea la programul de ștergere a datoriilor statului elen.

Cyprus Popular operează în Cipru, Grecia, Marea Britanie, Ucraina, Rusia, România, Serbia, Malta și China, prin 439 de sucursale. Banca a raportat o pierdere de 1,56 miliarde de euro pentru primele nouă luni ale anului trecut.