Cipru a amânat votul pentru acordul privind taxarea depozitelor. Băncile rămân închise până joi de teama retragerilor masive

Parlamentul din Cipru votează marți ratificarea de urgență a unui acord de sprijin financiar ce prevede o măsură nemaiîntâlnită în istoria Uniunii Europene. În schimbul unui ajutor de 10 miliarde de euro, statul va taxa cu circa 10% toate depozitele bancare.

Inițial, votul a fost prevăzut pentru luni, însă presa locală relatează că a fost suspendat până marți. Informația a fost confirmată de Yiannakis Omirou, purtătorul de cuvânt al Parlamentului cipriot.

Băncile din Cipru au fost închise luni, zi declarată liberă prin lege, fiind sărbătoare națională și vor rămâne închise până joi pe fondul temerilor privind eventuale retrageri masive de bani, a anunțat un reprezentant al executivului cipriot.

Taxa care ar urma să aducă la buget circa 5,8 miliarde de euro a fost anunțată vineri, în urma negocierilor dintre autoritățile de la Nicosia și miniștrii de finanțe din zona euro. Pachetul de măsuri presupune taxarea cu circa 3% a depozitelor bancare mai mici de 100.000 de euro și cu 12,5% a celor care depășesc această sumă. Totodată, dobânzile depozitelor ar urma să fie impozitate cu 20-25%, iar impozitul pe profit al companiilor ar putea fi majorat de la 10,5% la 12,5%.

Foto: Publicația britanică The Guardian publică mai multe imagini cu protestatarii ciprioți adunați în fața Parlamentului

Băncile cipriote sunt închise luni și ar putea rămâne închise și marți, până după ratificarea acordului.

Pachetul de măsuri va avea un impact și asupra cetățenilor din alte state care au ales să-și țină banii în băncile din Cipru. Mai multe estimări arată că între 40% și 50% din depozitele bancare sunt deschise în numele unor deponenți din alte state, în special din Rusia.

Sectorul bancar din Cipru, de opt ori mai mare decât întreaga economie insulară

Sectorul financiar din Cipru a fost principalul motor al economiei insulare.

Dimensiunea sectorului bancar cipriot este de opt ori mai mare decât a întregii economii. În 2011, activele totale ale sistemului bancar, circa 160 de miliarde de euro, reprezentau 835% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI). La nivel european, activele băncilor sunt de circa 3,5 ori mai mari decât PIB-ul Uniunii.

Liderii ciprioți au precizat că au fost nevoiți să accepte condițiile impuse de oficialii europeni după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a amenințat că va retrage liniile de finanțare cu Laiki, a doua cea mai mare bancă din Cipru, ceea ce ar putea însemna intrarea în default a statului.

Deponenții care își vor vedea economiile „naționalizate parțial” ar putea primi drept compensație acțiuni la băncile la care au deschis conturile. Cum unele din acestea sunt listate la bursă, deponenții și-ar putea recupera pierderile prin vânzarea participațiilor.

Banii obținuți din taxarea depozitelor vor fi folosiți pentru recapitalizarea celor mai mari două bănci din Cipru care s-au confruntat cu mari dificultăți financiare după ce liderii europeni au decis să șteargă datoriile Greciei. La jumătatea anului trecut, expunerea Ciprului pe datoria Greciei era estimată la circa 23 de miliarde de euro. Sistemul bancar din Cipru a pierdut circa 4 miliarde de euro pe fondul restructurării datoriei suverane a Greciei, notează Ziarul Financiar.

Cipru este al cincilea stat european care primește sprijin financiar din partea Uniunii, după Grecia (380 de miliarde de euro), Irlanda (85 de miliarde de euro), Portugalia (78 de miliarde de euro) și Spania (41 de miliarde de euro).

Președintele cipriot: Taxarea depozitelor este necesară pentru a evita măsuri de austeritate

Liderii europeni susțin că pachetul de măsuri adoptat vineri este necesar pentru salvarea sistemului bancar, în timp ce președintele Nicos Anastasiades îi asigură pe ciprioți că astfel au fost evitate o serie de măsuri de austeritate mai dure, precum tăierea pensiilor sau majorarea impozitelor.

„Forțele din piață înțeleg că mărimea problemei sectorului bancar cipriot și riscurile de acolo erau atât de mari, încât am fost nevoiți să luăm măsuri foarte substanțiale. O astfel de taxă de stabilitate este în mod clar o variantă mult mai bună din punctul de vedere al stabilității financiare și al cetățenilor ciprioți decât un bail-in (sprijinirea unei bănci ajunsă în pragul falimentului prin impunerea de pierderi deținătorilor de obligațiuni – n.r.) la scară largă, care ar fi condus la consecințe foarte haotice în economia cipriotă”, a explicat duminică Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice și financiare.

Directorul general al FMI Christine Lagarde a declarat că so­luția agreată cu Cipru este sustenabilă.

„Credem că propunerea este sustenabilă pentru economia Ciprului. FMI ia în considerare propunerea unei contribuții pentru finanțarea pachetului de ajutor… Suma exactă nu este cunoscută în prezent”, a precizat Lagarde la finele reuniunii miniștrilor de finanțe din zona euro, potrivit Reuters.

Președintele cipriot a precizat într-un discurs ținut duminică seara că statul se află într-o „stare de urgență”.

„Trecem prin cea mai dificilă perioadă din 1974. Am preluat o administrație în prag de faliment. Cel mai pesimist rezultat al unui faliment dezordonat ar fi fost o ieșire forțată din zona euro care ar fi dus a o depreciere semnificativă a monedei și a avuției naționale”, a precizat Anastasiades.

Cum vor fi afectați oamenii de afaceri din România de măsurile executivului cipriot

Majorarea impozitului pe profitul companiilor îi va afecta și pe oamenii de afaceri români, printre care și Ion Țiriac sau Dan Adamescu, care controlează businessuri locale prin off-shore-uri din Cipru, notează Ziarul Financiar.

Totodată, conturile oligarhilor ruși, estimate la circa 35 de miliarde de euro de revista Forbes, vor fi puternic lovite de noua taxă.

„Rușii au pierdut până la 3,5 miliarde de euro într-o singură zi. Știrea despre taxa de 10% pe depozitele din Cipru a stârnit panică în rândul rușilor foarte bogați”, se arată într-un editorial postat pe site-ul Forbes Rusia și preluat de Mediafax.

Anul trecut, Rusia a acordat Ciprului un împrumut de 2,5 miliarde de euro pentru recapitalizarea celor mai mari două bănci.

Președintele rus Vladimir Putin a criticat dur decizia luată de miniștrii de finanțe din zone euro pentru salvarea sistemului bancar din Cipru.

„O astfel de decizie, dacă este adoptată, va fi incorectă, neprofesionistă și periculoasă”, a precizat Putin, potrivit Bloomberg.

Totodată, gigantul rus Gazprom s-a oferit să preia costurile restructurării sistemului bancar în schimbul dreptului de a explora gaze naturale în apele teritoriale ale Ciprului, scrie Mediafax.

Cursul leu/euro, afectat de situația din Cipru

Banca Națională a României (BNR) a publicat luni un curs de 4,4170 lei/euro, maximul ultimelor zece săptămâni, ca urmare a pesimismului investitorilor cauzat de taxa pe depozite bancare pe care Cipru trebuie să o aplice pentru a primi ajutor financiar din partea zonei euro, notează Mediafax

Dealerii au precizat că deprecierea leului vine pe fondul deprecierii euro în raport cu dolarul.