Clădirile ISTORICE din centrul Bucureștiului, ÎN VIZORUL dezvoltatorilor imobiliari. Care sunt ZONELE vizate de investitori

„Din studiile pe care le-am făcut pe acest segment de piață, am identificat mai multe zone din București unde există clădiri istorice care, prin investiții în modernizare și reabilitare ar putea să intre în circuitul imobiliar comercial. Printre acestea amintim Piața Universității, Centrul Vechi, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Victoriei și zona Cișmigiu”, se arată într-un studiu realizat de JLL, companie specializată în investiții în domeniul imobiliar.

În aceste zone există multe clădiri istorice, bine întreținute și conservate și care în consecință necesită investiții mai reduse din partea potențialilor cumpărători. Totodată, aceste clădiri au dimensiuni generoase, care permit investitorilor să realizeze proiecte mai atractive în termeni comerciali.

Metropolis Center, George Enescu Office Building, Aviatorilor 8, Brătianu Business Center, Dionisie Lupu 70, Hilton Garden Inn din Centrul Vechi, spitalul Sanador de pe strada Sevastopol de lângă Piața Victoriei, Palatul Universul, The Ark, sunt câteva dintre cele mai cunoscute proiecte care au rezultat din modernizarea sau convertirea clădirilor vechi în spații noi, moderne.

VIDEO EXCLUSIV Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei: „România trebuie să investească ÎNȚELEPT pentru atingerea obiectivelor în energie”

08:30

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1033. Întâlnire importantă: Zelenski, față în față cu șeful CIA!

08:25

De asemenea, Dacia One, cele două clădiri de pe Calea Victoriei cumpărate de grupul Hagag, proiectul dezvoltat de Hanner pe amplasamentul fostei fabrici de bere Grivița, Hotel Corinthia (Grand Hotel du Boulevard), hotelul Autograph by Marriott, dezvoltat în locul Marmorosch Blank, una dintre cele mai frumoase clădiri din Bucureștiul vechi sunt alte astfel de proiecte în diverse stadii de dezvoltare.

Toate aceste proiecte ar putea atrage în total investiții de sute de milioane de euro, vor crea locuri de munca și, în cazul hotelurilor, vor atrage turiști.

România urmează astfel trendul care se manifestă în Europa de mulți ani și care a dus la realizarea unora dintre cele mai valoroase proiecte imobiliare. În acest sens avem exemple ca Eiffel Palace din Budapesta sau Manufaktura din Lodz. 

Interesul investitorilor pentru astfel de proiecte vine și din faptul că zona centrală este una dintre cele mai căutate din București pentru sedii de firme, ceea ce se vede și în rata de neocupare, de sub 5%. În 2018, în zona centrală, inclusiv CBD, a fost livrată o singură clădire de birouri, de 12.000 de metri pătrați, în condițiile în care cererea brută a fost de 72.176 metri pătrați (22% din suprafața de birouri închiriată în București), din care jumătate a reprezentat cerere netă, respectiv 25% din cererea netă al nivelul anului 2018 din Capitală.

Astfel, având în vedere aceste evoluții, vedem o schimbare a abordării investitorilor în ceea ce privește clădirile vechi, în sensul că acestea nu mai sunt folosite de ambasade sau de casele de avocatură, ci sunt cel mai des reconvertite în hoteluri sau integrate în proiecte mai ample, cu componentă de birouri.

Acest segment se dezvoltă în special din două motive. Prima cauză sunt locațille centrale ale acestor proprietăți, iar cealaltă este dorința dezvoltatorilor de a face proiecte mai interesante din punct de vedere architectural, cu mai multă personalitate.

Menținerea caracterului istoric al acestor clădiri – prin restaurare strictă sau renovare cu schimbarea destinației – poate spori atractivitatea proiectului prin păstrarea și utilizarea unor caracteristici și finisaje deosebite cu respect pentru caracterul istoric și pentru unicitatea proprietății.

Bucureștiul este un oraș cu o arhitectură variată, de la arhitectură veche religioasă, eclectism, școală națională, arhitectură modernă interbelică, încercări de gotic, maur, art deco, arhitectură comunistă și arhitectură contemporană. Într-un peisaj atât de pestriț, pare cu atât mai important să păstrăm spiritul orașului prin îmbinarea noului cu vechiul. 

Foto: Mediafax Foto