CNADNR anunță când plătește despăgubirea de un milion de euro tinerei mutilate în urma unui accident rutier

Despăgubirea de un milion de euro va fi plătită din bugetul CNADNR, unde în fiecare an sunt prevăzute sume mai ales pentru despăgubiri în cazul exproprierilor, a declarat joi ministrul Dan Șova, într-o conferință de presă.

„Este o chestiune de umanitate cu ce s-a întâmplat cu tânăra care și-a pierdut mâna. Este foarte bine dacă s-a dat această hotărâre judecătorească. Cum se va comunica, CNADNR va executa hotărârea judecătorească”, a precizat Șova.

Șova spune că CNADNR este posibil să încerce să-și recupereze banii de la angajați din direcția regională a companiei de autostrăzi care se fac vinovați de starea în care se afla parapetul de la locul accidentului. Vinovaților li se va face poprire pe salariu, în limită de 50%.

EXTERNE Cutremur PUTERNIC în Insulele Kurile, produs la o adâncime de 145 de kilometri

17:52

ACTUALITATE MAI: România, printre statele cu cel mai scăzut nivel al criminalităţii. Cifre sub media europeană la INFRACȚIUNI comise cu violenţă

17:01

„Probabil că CNADNR se va îndrepta împotriva persoanei sau persoanelor respective, așa este conform legislației. Eu nu aș vrea să anticipez, dar dacă va fi cineva de vină va fi găsit un inginer sau un lucrător. Inginerul sau lucrătorul mă îndoiesc că vor avea să plătească suma respectivă, deci se va ajunge la o poprire pe salariu, care știți că are limitele ei, de 50%”, a spus Șova.

Compania de autostrăzi a fost obligată, printr-o decizie a a Înaltei Curți de Casație și Justiție, să plătească o despăgubire de un milion de euro unei tinere care și-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident de circulație. CNADNR a anunțat miercuri că „a luat act de decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție, o va respecta și aplica întocmai”.

În decembrie 2006, Elena Ghegeliu, o studentă la Drept din Constanța, se deplasa cu autoturismul, împreună cu prietenul ei, pe drumul național către Brașov, reiese din informațiile cuprinse în dosar.

Prietenul ei a încercat, la un moment dat, să evite o coliziune cu un BMW, dar a scăpat autovehicul de sub control, iar un parapet metalic deteriorat de pe marginea drumului a străpuns portiera și i-a intrat fetei în mână. Medicii au fost nevoiți să-i amputeze mâna.
Polițiștii au stabilit, după cinci ani de anchetă, că vina accidentului o poartă administratorul drumului, adică CNADNR.

„Accidentul se putea evita dacă elementele de siguranța traficului rutier montate pe partea dreaptă a sensului de mers către Brașov a carosabilului, în dreptul km 34, erau în stare reparată și nu creau pericole, răspunzător fiind administratorul de drumuri care în doi ani nu a reparat parapetul, fiind un real pericol și astăzi pentru traficul rutier”,  se arată în expertiza tehnică depusă la dosar.

Aceeași sumă de 1  milion de euro fusese stabilită ca despăgubire și de către Tribunalul București, în aprilie 2013, însă Curtea de Apel București a redus suma la 200.000 de euro, printr-o decizie din 27 noiembrie 2013.

Decizia Curții de Apel București a fost contestată la instanța supremă, care miercuri a dat o decizie irevocabilă, care urmează să fie pusă în aplicare.

Georgiana Elena Ghegeliu a dat în judecată Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) și Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov în aprilie 2012, la Tribunalul București, după ce și-a pierdut mâna dreaptă în urma unui accident rutier petrecut în 2006.

Instanța a admis cererea tinerei, în aprilie 2013, și a obligat CNADNR să îi plătească daune morale de un milion de euro, echivalentul în lei la cursul BNR din ziua plății.

Decizia a fost contestată cu apel de CNADNR, la Curtea de Apel București, care în 27 noiembrie 2013 a redus la 200.000 de euro daunele morale pe care compania trebuia să le plătească tinerei.

„Deși pierderea menționată are natura unei infirmități cu caracter permanent, nu poate fi negat faptul că aceasta nu limitează, de exemplu, posibilitatea de deplasare autonomă a reclamantei. De asemenea, chiar dacă, așa cum s-a arătat, accesul la o activitate profesională este limitat, fiind necesare eforturi suplimentare, totuși aceasta nu poate echivala cu o situație de îngrădire totală a acestei posibilități”, arătau judecătorii Curții de Apel București în motivarea deciziei.