Comisia Europeană a îmbunătățit previziunile privind creșterea economică a României în 2021 și 2022. Când vor reveni statele membre la nivelurile de dinainte de criză

Economia României va crește cu 5,1% în 2021 și cu 4,9% în 2022, potrivit previziunilor economice din primăvara anului 2021 ale Comisiei Europene, date publicității miercuri. Estimările reprezintă o îmbunătățire semnificativă față de ediția din iarna anului 2021, anunțată în februarie. Și zona euro și UE vor înregistra un avans mai consistent, pe măsură ce ratele de vaccinare cresc și măsurile restrictive se ridică.

Comisia a revizuit în creștere progniza, față de cea din iarnă, când PIB-ul României era estimat să crească cu 3,8% în 2021, respectiv cu 4% în 2022. Și scăderea estimată pentru 2020 la prognoza anterioară, de – 5%, a fost revizuită la -3,9% în documentul Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei, publicat miercuri.

În ceea ce privește inflația, potrivit prognozei de primăvară, aceasta va ajunge la 2,9% în 2021, în creștere de la 2,3%, în 2020, și de 2,7%, în 2022. În prognoza anterioară, Comisia previziona că se va înregistra o ușoară creștere a inflației la 2,6%, de la 2,3% în 2020, urmată de o ușoară scădere la 2,4% în 2022.

ACTUALITATE Vasile Bănescu omagiază martirii Revoluției, în contextul situației actuale: „România subminată educațional, în rânjetele populismului trădător”

18:04

ACTUALITATE Victor Ponta: „Angajații ROMÂNI de la Mar-a-Lago sunt cei mai buni ambasadori ai noștri”

18:00

Comisia estimează că rata șomajului la ajunge la 5,2% în acest an, în creștere de la 5% în 2020, după care va scădea ușor la 4,8%, în 2022.

Deficitul bugetar este prognozat să scadă în 2021 la -8% din PIB, de la -9,2% în 2020, urmat de o nouă scădere în 2022, la -7,1%.

Pe de altă parte, Comisia prognozează creșterea datoriei publice brute la 49,7% din PIB în 2021, față de 47,3% în 2020, și la 52,7% în 2022.

În ceea ce privește balanța contului curent, aceste este estimat de forul european să scadă ușor în 2021, la -4.9%, de la -5% în 2020, și apoi la -4,6%, în 2022.

A treia cea mai mare creștere din UE

Cu avansul de 5,1% estimat pentru 2021, România este pe locul trei al clasamentului UE-27, după Spania (5,9%) și Franța (5,7%), dar în fața Ungariei (5%) și Croației (5%) și pste media zonei euro (4,3%) și UE (4,2%). La polul se află Țările de Jos (2,3%), Finlanda (2,7%) și Estonia (2,8%).

Și perspectivele de creștere ale zonei euro și a UE au fost îmbunătățite. Conform previziunilor economice date publicității miercuri, economia UE va crește cu 4,2 % în 2021 și cu 4,4 % în 2022 , în timp de în progniza anterioară, creșterea estimată era de 3,8%, atât în 2021, cât și în 2022. În privința economiei zonei euro, Comisia estimeză că va crește cu cu 4,3 % anul acesta și cu 4,4 % anul viitor. În prognoza de iarnă, creșterea era cu 3,7 % în 2021 și cu 3,9 % în 2022.

„Ratele de creștere vor continua să varieze la nivelul UE, însă economiile tuturor statelor membre ar trebui să revină la nivelurile de dinainte de criză până la sfârșitul anului 2022”, au transmis reprezentanții Comisiei Eurooene în România.

Previziunile din primăvară încorporează măsurile de reformă și de investiții prevăzute în proiectele de programe de redresare și reziliență pentru toate statele membre. În cazurile în care planurile sunt încă în discuție, cum este și cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, au fost utilizate ipotezele de lucru simplificate pentru înregistrarea tranzacțiilor legate de Mecanismul de redresare și reziliență, în special în ceea ce privește profilul de timp al cheltuielilor – presupus a fi liniar pe durata de viață a Mecanismului de redresare și reziliență – și structura acestora (presupusă a fi împărțită între investițiile publice și transferurile de capital).

Creșterea economică se reia pe măsură ce ratele de vaccinare cresc

„Pandemia de coronavirus reprezintă un șoc de proporții istorice pentru economiile Europei”, a transmis Comisia, arătând că economia UE s-a contractat cu 6,1 %, iar economia zonei euro cu 6,6 % în 2020. Astfel, deși, în general, întreprinderile și consumatorii s-au adaptat pentru a face față mai bine măsurilor de izolare, unele sectoare, cum ar fi turismul și serviciile prestate în persoană, continuă să sufere.

Redresarea economiei Europei, care a început vara trecută, a stagnat în al patrulea trimestru al anului 2020 și în primul trimestru al anului 2021, după ce au fost introduse noi măsuri de sănătate publică pentru a limita creșterea numărului de cazuri de COVID-19. Potrivit comunicatului Comisie, se preconizează că economiile UE și ale zonei euro se vor redresa puternic pe măsură ce ratele de vaccinare cresc, iar restricțiile sunt relaxate. Această creștere va fi determinată de consumul privat, de investiții și de creșterea cererii de exporturi ale UE din partea unei economii mondiale consolidate.

Se preconizează că investițiile publice, ca procent din PIB, vor atinge cel mai înalt nivel din ultimii zece ani în 2022. Acest lucru va fi susținut de Mecanismul de redresare și reziliență (RRF), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU, după cum a transmis Comisia.

„Deși nu am ieșit încă din criză, perspectivele economice ale Europei arată mult mai bine”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor. „Mecanismul de redresare și reziliență va contribui la redresare și va fi un adevărat factor de schimbare în 2022, când va impulsiona investițiile publice la cel mai înalt nivel în decursul unui deceniu. Mai sunt încă multe de făcut și există în continuare multe riscuri cu care trebuie să trăim atât timp cât pandemia nu ia sfârșit. Până când vom ajunge într-un moment de stabilitate, vom continua să facem tot posibilul pentru a proteja populația și pentru a menține întreprinderile pe linia de plutire”, a completat oficialul european.

Piețele forței de muncă se îmbunătățesc într-un ritm lent

Condițiile de pe piața forței de muncă se îmbunătățesc încet după impactul inițial al pandemiei. Astfel, ocuparea forței de muncă a crescut în a doua jumătate a anului 2020, iar ratele șomajului au scăzut față de nivelurile lor maxime în majoritatea statelor membre.

„Schemele de sprijin public, inclusiv cele sprijinite de UE prin instrumentul SURE, au împiedicat creșterea dramatică a ratelor șomajului. Cu toate acestea, piețele forței de muncă vor avea nevoie de timp pentru a se redresa pe deplin, deoarece există posibilitatea ca programul de lucru să crească înainte ca întreprinderile să fie nevoite să angajeze mai mulți lucrători”, se arată în documentul Comisiei.

Potrivit datelor oficiale, în UE, rata șomajului este estimată la 7,6 % în 2021 și la 7 % în 2022. În zona euro, rata șomajului este estimată la 8,4 % în 2021 și la 7,8 % în 2022. Aceste rate rămân mai ridicate decât nivelurile din perioada anterioară crizei.

La cât va ajunge inflația

Potrivit reprezentanților Comisiei, inflația a crescut puternic la începutul acestui an, ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a unei serii de factori temporari și tehnici, cum ar fi ajustarea anuală a ponderilor acordate bunurilor și serviciilor în coșul de consum utilizat pentru calcularea inflației. Inversarea unei reduceri a TVA-ului și introducerea unei taxe pe emisiile de carbon în Germania au avut, de asemenea, un efect semnificativ.

Și în cursul acestui an inflația va varia semnificativ, deoarece prețurile estimate ale energiei și variațiile ratelor TVA generează fluctuații semnificative ale nivelului prețurilor în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, în UE, inflația se va situa, conform previziunilor, la 1,9 % în 2021 și la 1,5 % în 2022, în UE, și la 1,7 % în 2021 și la 1,3 % în 2021, în zona euro.

Datoria publică va atinge un nivel maxim în 2021

În ceea ce privește nivelul datoriei statelor membre, acesta a crescut ca urmare a sprijinului public pentru gospodării și întreprinderi, care a jucat un rol vital în atenuarea impactului pandemiei asupra economiei.

„Se preconizează că deficitul public general agregat va crește cu aproximativ jumătate de punct procentual până la 7,5 % din PIB în UE în acest an și cu aproximativ trei sferturi dintr-un punct procentual, ajungând la 8 % din PIB în zona euro. Se preconizează că toate statele membre, cu excepția Danemarcei și a Luxemburgului, vor înregistra un deficit de peste 3 % din PIB”, arată Comisia.

Cu toate acestea, până în 2022, se preconizează că deficitul bugetar agregat va ajunge la jumătate, până la puțin sub 4 %, atât în UE, cât și în zona euro. Se preconizează că numărul statelor membre cu un deficit de peste 3 % din PIB va scădea semnificativ.

În UE, se preconizează că ponderea datoriei publice în PIB va atinge un nivel maxim de 94 % în acest an, înainte de a scădea ușor la 93 % în 2022. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB în zona euro va urma aceeași tendință, urmând să crească la 102 % în acest an și apoi să scadă ușor la 101 % în 2022, a transmis Comisia.

Riscurile privind perspectivele rămân ridicate

„Spectrul pandemiei provocate de COVID-19 începe să părăsească economia Europei. După un început slab al anului, estimăm o creștere puternică atât în 2021, cât și în 2022”, a afirmat și Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.„Impactul NextGenerationEU va începe să fie resimțit anul acesta și anul viitor, dar mai avem multe de făcut — în Bruxelles și în capitalele naționale — pentru a valorifica la maximum această oportunitate istorică. Desigur, menținerea ritmului actual susținut al vaccinărilor în UE va fi crucială — atât pentru sănătatea cetățenilor noștri, cât și pentru economiile noastre. Așadar, să trecem la treabă”, a adîugat oficialul european.

Potrivit comunicatului Comisiei, Riscurile asociate perspectivelor sunt ridicate și vor rămâne astfel atât timp cât spectrul pandemiei de COVID-19 afectează economia.

Evoluțiile situației epidemiologice, precum și eficiența și eficacitatea programelor de vaccinare s-ar putea dovedi a fi mai bune sau mai slabe decât se presupunea în scenariul central al acestei previziuni.

Această previziune poate subestima tendința gospodăriilor de a cheltui sau dorința consumatorilor de a menține niveluri ridicate de economii de precauție.

„Un alt factor îl constituie momentul retragerii măsurilor de sprijin, care, dacă este prematur, ar putea pune în pericol redresarea. Pe de altă parte, o retragere întârziată ar putea duce la crearea unor denaturări ale pieței și a unor bariere în calea ieșirii de pe piață a întreprinderilor ineficiente”, a transmis Comisia.

Impactul dificultăților financiare ale întreprinderilor asupra pieței forței de muncă s-ar putea dovedi mai grav decât se anticipase.

O creștere mai puternică la nivel mondial, în special în SUA, ar putea avea un impact mai bun asupra economiei europene decât se preconizase. Cu toate acestea, o creștere mai puternică în SUA ar putea impulsiona randamentele obligațiunilor suverane ale SUA, ceea ce ar putea provoca ajustări necontrolate pe piețele financiare, cu un impact grav îndeosebi asupra economiilor emergente cu datorii valutare ridicate, au transmis reprezentanții Comisiei.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele