Comisia Europeană a majorat prognoza de creștere economică pentru România la 4%, de la 3,3%

Pentru 2020 prognoza de creștere economică este 3,7%, de la 3,1% în prognoza de primăvară. Inflația este anticipată pentru acest an la 4,2% (3,6% în prognoza anterioară) și la 3,7% în 2020 (3% în prognoza anterioară).

Comisia remarcă creșterea de 5,1% a economiei din primul trimestru, cu consumul drept principal motor, mulțumită creșterilor salariale din ultima perioadă, dar și creșterea sectorului de construcții, sub impulsul recentelor facilități fiscale. Ritmul de creștere al exporturilor a încetinit la 3,2%, în timp ce importurile au crescut cu 9,3%.

Comisia apreciază că șomajul va rămâne la nivelul redus din prezent, iar creșterile salariale sunt așteptate să se domolească în 2020.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Vreau o șapcă cu ‘Make DÂMBOVIȚA great again’”

17:30

SURSE Șefii Parlamentului, aleși luni dimineață. Daniel Suciu, PSD, la Camera Deputaților și Ilie Bolojan, PNL, la Senat

17:12

Inflația ar urma să depășească 4% în cel de-al doilea trimstru al anului, pe o tendință de scădere.

Economia europeană urmează să înregistreze o creștere în 2019, pentru al șaptelea an consecutiv, preconizându-se în același timp și o expansiune a economiilor tuturor statelor membre. În zona euro, creșterea a fost mai puternică decât se preconiza în primul trimestru al anului, ca urmare a unor factori temporari, printre care iarna blândă și relansarea vânzărilor de automobile. Creșterea s-a produs și pe seama unor măsuri de politică bugetară, care au stimulat venitul disponibil al gospodăriilor în mai multe state membre. Cu toate acestea, perspectivele pe termen scurt pentru economia europeană sunt umbrite de o serie de factori externi, printre care tensiunile comerciale la nivel mondial și incertitudinea semnificativă la nivelul politicilor. Acești factori au continuat să afecteze încrederea în industria prelucrătoare, care este sectorul cel mai expus comerțului internațional, și se preconizează că vor slăbi perspectivele de creștere pentru restul anului.

Ca urmare, previziunile pentru creșterea PIB-ului în zona euro în 2019 rămân neschimbate la 1,2 %, în timp ce previziunile pentru 2020 au fost reduse ușor, la 1,4 %, ca urmare a ritmului mai moderat preconizat pentru restul anului (previziunile din primăvară: 1,5 %). Previziunile privind PIB-ul UE rămân neschimbate, la 1,4 % în 2019 și la 1,6 % în 2020.

Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, comisarul responsabil pentru moneda euro și dialogul social, precum și pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat: „Toate economiile din UE urmează să crească în acest an și în anul următor, chiar dacă creșterea puternică din Europa Centrală și de Est se află în contrast cu încetinirea creșterii economice înregistrată în Germania și Italia. Reziliența economiilor noastre este pusă la încercare de dificultățile persistente ale industriei prelucrătoare care decurg din tensiunile comerciale și din incertitudinea politică. Pe plan intern, un Brexit fără acord rămâne o sursă majoră de risc.”

Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a declarat: „Economia europeană continuă să crească, într-un context global dificil. Toate țările UE urmează să înregistreze din nou creștere economică, atât în 2019, cât și în 2020, datorită unei piețe puternice a forței de muncă care susține cererea. Având în vedere numeroasele riscuri care amenință perspectivele, trebuie să ne intensificăm eforturile de a consolida și mai mult reziliența economiilor și a zonei euro în ansamblu.”

La începutul acestui an, creșterea s-a bazat pe o serie de factori temporari, însă pentru restul anului se preconizează rezultate mai slabe, deoarece perspectivele de relansare rapidă a activității de prelucrare și a schimburilor comerciale la nivel mondial s-au diminuat. Se preconizează că, în 2020, creșterea PIB-ului va fi mai puternică, în parte datorită unui număr mai mare de zile lucrătoare. Cererea internă, în special consumul casnic, continuă să impulsioneze creșterea economică în Europa, susținută de o piață a forței de muncă în continuare puternică. Se preconizează că PIB-ul va crește în toate statele membre ale UE în acest an și în anul următor, dar creșterea va fi semnificativ mai puternică în anumite zone (de exemplu, Europa Centrală și de Est, Malta și Irlanda) decât în altele (de exemplu, Italia sau Germania).

Se preconizează o inflație mai scăzută, pe fondul scăderii prețurilor la petrol

Previziunile privind inflația globală în zona euro și în UE au fost reduse cu 0,1 puncte procentuale pentru anul curent și anul următor, în principal ca urmare a scăderii prețurilor petrolului și a perspectivelor economice ușor mai slabe. În prezent, se estimează că inflația (indicele armonizat al prețurilor de consum) în zona euro va ajunge la o medie de 1,3 % atât în 2019, cât și în 2020 (previziunile din primăvară: 1,4 % în 2019 și 2020), în timp ce în UE se preconizează o medie de 1,5 % în 2019 și de 1,6 % în 2020 (previziunile din primăvară: 1,6 % în 2019 și 1,7 % în 2020).

Riscurile la adresa perspectivelor economice globale rămân foarte interconectate și sunt, în principal, negative. Confruntarea economică prelungită dintre SUA și China, alături de incertitudinea ridicată legată de politica comercială a SUA, ar putea prelungi actuala tendință descendentă a comerțului și a industriei prelucrătoare la nivel mondial și ar putea afecta și alte regiuni și sectoare. Această situație ar putea avea repercusiuni negative asupra economiei mondiale, inclusiv prin perturbări ale piețelor financiare. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică potențialul de creștere semnificativă a prețurilor petrolului. Pe plan intern, Brexit rămâne o sursă majoră de incertitudine. În cele din urmă, există, de asemenea, riscuri semnificative care planează asupra factorilor de creștere pe termen scurt și a dinamicii economice a zonei euro. Dificultățile din industria prelucrătoare, dacă persistă, și deteriorarea încrederi întreprinderilor ar putea influența și alte sectoare și ar putea afecta negativ condițiile de pe piața muncii, consumul privat și, în cele din urmă, creșterea economică.

Având în vedere procesul de retragere a Regatului Unit din UE, previziunile pentru 2019 și 2020 se bazează din nou pe o ipoteză pur tehnică de statu-quo în ceea ce privește structura schimburilor comerciale dintre UE27 și Regatul Unit. Această ipoteză a fost formulată doar în scopul elaborării previziunilor și nu are niciun impact asupra viitoarelor negocieri dintre UE și Regatul Unit.