Comisia Europeană a revizuit în scădere previziunile de creștere economică pentru România în 2021. La cât este estimată să ajungă datoria publică

După o redresare puternică în prima jumătate a anului 2021, se estimează că, până la sfârșitul acestui an, PIB-ul României va depăși nivelurile anterioare pandemiei. Se preconizează că economia României va crește cu 7% în 2021, peste media de 5% la nivelul UE, arată Comisia Europeană, în previziunile economice de toamnă, care sunt sub nivelul celor anunțate în iulie, iar inflația, peste procentul prognozat în vară.

Pentru 2021, Comisia prognozează pentru România o creștere de 7%, cu aproape 3% mai mult decât în anul de dinaintea apariției pandemiei, 2019, când a fost de 4,2%. În 2020, economia a scăzut cu 3.9%.

După creșterea „robustă” din 2021 urmează un an cu scădere, respectiv până la 5,1%, în 2022, și un ușor avans în anul următor, până la 5,2%, în 2023, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene.

Analiza Comisei

„După o scădere a Produsului Intern Brut real de 3,9% în 2020, economia României a început să își revină puternic, în principal ca urmare a cererii interne. Până în toamna anului 2021, ridicarea restricțiilor legate de pandemia de COVID-19 în toate sectoarele a dus la revenirea cererii inhibate, mai ales în domeniile alimentar, hotelier, timp liber și cultură. În plus, activitatea din contrucții a fost robustă, iar investițiile, în special în echipamentele digitale, au fost consistente. Deși sentimentul economic în retail și servicii a fost puternic în trimestrul al treilea din 2021, în ciuda revenirii valului de infecții cu COVID-19, noile restricții introduse sunt așteptate să diminueze consumul într-o anumită măsură, pe lângă scăderea puterii de cumpărare a gospodăriilor din cauza creșterilor prețurilor la energie”, se arată în documentul Comisiei.

Cifrele pentru anul în curs sunt mai mici față de previziunile de vară ale Executivului de la Bruxelles, de 7,4%. Totuși, atunci estima o creștere de 4,9% în 2022.

La capitolul inflație, în prognoza de vară Comisia prevedea 3,2% de la un an la altul, în 2021 (după 2,3%, în 2020) și de 2,9%, în 2022.

Potrivit ultimei prognoze citate, sunt estimate creșteri mai mari, respeciv 4% în 2021 și 2022, apoi 2,8%, în 2023.

Comisia prevede că deficitul bugetar se va reduce, în schimb datoria publică brută este estimată că va crește.

Astfel, deficitul ar urma să ajungă la 8% din PIB în 2021 (de la 9,4% în 2020), 6,9% în 2022 și 6,3%, în 2023.

Ponderea datoriei publice brute va crește, estimează CE, de la 47,4% din PIB în 2020, la 49,3% din PIB în 2021, 51,8% în 2022 și 53,2%, în 2023.

Rata șomajului ar urma să fie constantă cu cea din 2020, de 5%, în 2021, dar va scădea la 4,8% în 2022 și 4,5%, în 2023, conform estimărilor Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare.

România, pe locul șase în topul CE pentru 2021

Per ansamblu, cu 7% creștere prognozată pentru 2021, România este pe locul șase în clasamentul Comisiei, după Irlanda, peste dublu față de România și singura țară cu creștere de două cifre, respectiv 14,6%, Estonia (9%), Croația (8,1%), Ungaria (7,4%) și Grecia (7,1%). Cehia, cu 3%, este pe ultimul loc în topul previziunilor CE.

Potrivit Comisiei,economia UE se redresează în urma recesiunii provocate de pandemie mai rapid decât se preconizase. Pe măsură ce campaniile de vaccinare au progresat, iar restricțiile au început să fie ridicate, creșterea economică s-a reluat în primăvară și a continuat în același ritm toată vara, susținută de redeschiderea economiei.

În pofida perioadei tot mai dificile, se preconizează că economia UE va continua să se extindă în perioada analizată, atingând o rată de creștere de 5 % în 2021, de 4,3 % în 2022 și de 2,5 % în 2023. Se preconizează că ratele de creștere pentru zona euro vor fi identice cu cele la nivel de UE în 2021 și 2022 și de 2,4 % în 2023. Această perspectivă depinde în mare măsură de doi factori: evoluția pandemiei de COVID-19 și ritmul în care aprovizionarea se adaptează la redresarea rapidă a cererii în urma redeschiderii economiei.

„Economia europeană revine puternic din recesiune, cu o rată de creștere estimată de 5 % în acest an. Măsurile pe care le-am luat pentru atenuare a crizei provocate de pandemie și intensificarea vaccinărilor în întreaga UE au contribuit în mod clar la acest succes. Dar nu este momentul să ne relaxăm: există în continuare incertitudini legate de acest virus și ne confruntăm cu anumite riscuri. Nu în ultimul rând, trebuie să abordăm blocajele din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterea prețurilor la energie, care vor afecta multe gospodării și întreprinderi din întreaga Europă. De asemenea, trebuie să monitorizăm îndeaproape inflația și, dacă este necesar, să ne adaptăm politicile. Pentru a ne menține pe drumul cel bun, trebuie să ne concentrăm acum pe implementarea investițiilor și a reformelor planificate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru a stimula potențialul nostru economic”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv pentru o economie în serviciul cetățenilor.

„Economia europeană trece de la redresare la expansiune, dar se confruntă în prezent cu unele vânturi potrivnice. Un răspuns politic fără precedent a atenuat impactul COVID-19 asupra lucrătorilor și a întreprinderilor, iar campania de vaccinare de succes a permis redeschiderea economiilor noastre începând din primăvară. Acest lucru a stimulat creșterea economică, care a contribuit, la rândul său, la stabilizarea finanțelor noastre publice. Cu sprijinul NextGenerationEU, investițiile publice vor atinge cel mai înalt nivel din ultimii zece ani. Există trei amenințări majore la adresa acestei perspective pozitive: o creștere semnificativă a cazurilor de COVID-19, cea mai acută înregistrându-se în zonele în care rata vaccinării este relativ scăzută; creșterea inflației, determinată în mare măsură de o creștere a prețurilor la energie; și perturbările lanțului de aprovizionare care afectează numeroase sectoare. Trebuie să fim în continuare vigilenți și să acționăm așa cum este necesar pentru a ne asigura că aceste vânturi potrivnice nu abat redresarea de la traiectoria sa actuală”, a spus și Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.

Economia europeană își revine mai rapid decât se preconizase

Potrivit CE, La aproape 14 % pe an, rata de creștere a PIB-ului în UE în al doilea trimestru al anului 2021 a fost cea mai bună înregistrată vreodată – la fel de mare ca scăderea fără precedent a PIB-ului în aceeași perioadă a anului trecut, în timpul primului val al pandemiei. În al treilea trimestru al anului 2021, economia UE a ajuns din nou la nivelul rezultatelor sale anterioare pandemiei și a trecut de la redresare la expansiune.

Se preconizează că cererea internă va continua să stimuleze această expansiune. Ameliorarea situației pe piețele forței de muncă și scăderea preconizată a economisirii ar trebui să contribuie la un ritm susținut al cheltuielilor de consum. Punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) începe, de asemenea, să joace un rol important în stimularea investițiilor private și publice.

Oficialii CE precizează că, ritmul de creștere se confruntă totuși din nou cu vânturi potrivnice. Blocajele și întreruperile la nivelul aprovizionării globale afectează activitatea din UE, în special în sectorul său de producție, care este foarte integrat. În plus, după ce au scăzut drastic în 2020, prețurile la energie, în special la gazele naturale, au crescut într-un ritm susținut în ultima lună și se situează în prezent cu mult peste nivelurile din perioada anterioară pandemiei. Se preconizează că acest lucru va afecta consumul și investițiile.

Piața muncii ar trebui să continue să se îmbunătățească

Potrivit comunicatului Comisiei, situația de pe piețele forței de muncă din UE a cunoscut ameliorări semnificative datorită relaxării restricțiilor impuse activităților legate de consumatori. În al doilea trimestru al acestui an, economia UE a creat aproximativ 1,5 milioane de noi locuri de muncă, mulți lucrători au ieșit din schemele de păstrare a locurilor de muncă, iar rata șomajului a scăzut. Cu toate acestea, numărul total de angajați din UE se situa în continuare cu 1 % sub nivelul înregistrat înainte de pandemie.

De atunci, șomajul a continuat să scadă, iar rata de 6,8 %, înregistrată în UE în luna august a fost cu puțin peste rata înregistrată la sfârșitul anului 2019. Datele publicate după data-limită a previziunilor arată că această rată a continuat să scadă ușor în septembrie. Sondajele efectuate de Comisie în rândul întreprinderilor scot în evidență apariția unor zone de penurie de forță de muncă, în special în sectoarele în care activitatea crește cel mai mult. Cu cât această penurie durează mai mult, cu atât este mai mare riscul să afecteze activitatea și să contribuie la inflație printr-o presiune asupra salariilor.

Conform previziunilor, ocuparea forței de muncă în UE va crește cu 0,8 % în acest an, cu 1 % în 2022 și cu 0,6 % în 2023. Se preconizează că, anul viitor, ocuparea forței de muncă va depăși nivelul înregistrat înainte de criză și că, în 2023, va avea caracter expansionist. Potrivit previziunilor, șomajul în UE va scădea de la 7,1 % în acest an la 6,7 % în 2022 și la 6,5 % în 2023. În zona euro, rata șomajului este estimată la 7,9 %, 7,5 % și 7,3 % pe parcursul celor trei ani.

Deficite sub nivelurile preconizate

Comisia arată că perspectivele de creștere mai bune indică deficite mai scăzute în 2021 decât nivelurile preconizate în primăvară. După ce a atins 6,9 % din PIB în 2020, deficitul agregat din UE ar trebui să scadă ușor la 6,6 % în 2021, pe fondul sprijinului bugetar încă ridicat acordat la începutul anului.

Odată ce măsurile de sprijin și funcționarea stabilizatorilor automați vor dispărea, în timp ce expansiunea economică va continua, se preconizează că deficitul agregat al UE se va înjumătăți, ajungând la aproximativ 3,6 % din PIB în 2022, și va scădea în continuare la 2,3 % în 2023.

După ce a atins aproximativ 92 % în UE (99 % în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB se va stabiliza în linii mari în acest an și va începe să scadă în 2022, ajungând la 89 % din PIB în 2023 (97 % în zona euro), potrivit datelor Comisiei.

Inflația crește la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani

După mai mulți ani cu un nivel scăzut de inflație, reluarea puternică a activității economice în UE și în multe economii avansate a fost însoțită de o creștere a inflației care a depășit previziunile.

Inflația anuală a crescut în zona euro de la -0,3 % în ultimul trimestru al anului 2020 la 2,8 % în al treilea trimestru al anului 2021. Lectura din octombrie a fost de 4,1 %, o rată care a mai fost înregistrată o singură dată din 1997, când a început publicarea datelor privind inflația în zona euro.

Această creștere puternică a inflației este determinată în principal de creșterea prețurilor la energie, dar ea pare să fie legată și de un set amplu de ajustări economice ulterioare pandemiei, sugerând că nivelurile ridicate actuale sunt în mare măsură tranzitorii.

Se preconizează că inflația în zona euro va atinge un nivel maxim de 2,4 % în 2021, înainte de a scădea la 2,2 % în 2022 și la 1,4 % în 2023, deoarece se estimează că prețurile la energie se vor stabiliza treptat. La nivel de UE, se preconizează că inflația va atinge 2,6 % în 2021, 2,5 % în 2022 și 1,6 % în 2023.

Incertitudinile și riscurile rămân foarte ridicate

Comisia arată în prognoza de toamnă că, deși impactul pandemiei de COVID-19 asupra activității economice s-a diminuat considerabil, aceasta nu a fost încă înfrântă, iar redresarea depinde în mare măsură de evoluția acesteia, atât în interiorul, cât și în afara UE. Având în vedere creșterea recentă a numărului de cazuri în multe țări, nu poate fi exclusă reintroducerea restricțiilor cu impact asupra activității economice. În UE, acest risc este deosebit de relevant în statele membre cu rate de vaccinare relativ scăzute.

Riscurile economice se referă, de asemenea, la impactul potențial prelungit al constrângerilor și blocajelor actuale în materie de aprovizionare.

Potrivit Comieisi, principalul risc în sens pozitiv la adresa perspectivelor de creștere este legat de câștigurile potențiale în materie de eficiență și de progresele durabile în materie de productivitate generate de schimbările structurale produse în urma pandemiei. Investițiile stimulate de Mecanismul de redresare și reziliență și de reformele structurale aferente vor fi esențiale în acest sens. În ansamblu, balanța riscurilor care planează asupra acestor previziuni s-a înclinat în sens descendent.

Inflația se poate dovedi mai ridicată decât se anticipase în cazul în care constrângerile în materie de aprovizionare durează mai mult, iar creșterile salariale care depășesc creșterea productivității se repercutează asupra prețurilor de consum, au conchis reprezentanții Comisiei.