Comisia Europeană (CE) dorește să verifice dacă sprijinul acordat Belgiei pentru extinderea rețelei nucleare respectă normele Uniunii Europene în privința acordării subvențiilor, după ce partenerul statului belgian, operatorul Engie, a refuzat să plătească suma forfetară de 15 miliarde de euro destinată gestionării deșeurilor nucleare.
Belgia a notificat în prealabil CE de intenția sa de a extinde complexurile energetice nucleare Doel și Tihange, administrate în coproprietate cu Electrabel, o sucursală deținută în proporție de 89,8% de compania franceză Engie.
„Modernizarea și extinderea rețelei nucleare este necesară pentru a putea garanta securitatea energetică a țării și a evita pe viitor o penurie de electricitate”, motivau autoritățile belgiene în scrisoarea de intenție către oficialii europeni.
Engie și statul belgian au ajuns la un acord privind vânzarea energiei electrice produse de aceste două unități, însă nu au dezvăluit nivelul prețurilor, fapt ce a stârnit interesul comisarilor europeni de a iniția o anchetă. Deși măsurile întreprinse de belgieni până în acest punct par justificate, Comisia vrea să se asigure că subvenția acordată respectă normele UE privind distribuirea ajutoarelor de stat.
„În conformitate cu Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), statele membre sunt libere să își stabilească mixul energetic, condițiile de exploatare a resurselor energetice și structura generală a aprovizionării cu energie. Totuși, ajutorul de stat acordat membrilor pentru dezvoltarea energiei nucleare se realizează doar în baza respectării unui set de condiții”, se precizează într-un comunicat emis de Executivul Comunitar.
Statul belgian împreună cu sucursala Engie au format o societate mixtă prin care au beneficiat de aproximativ două miliarde de euro din fondurile alocate pentru modernizarea celor două centrale nucleare. Problemele dintre parteneri s-au văzut în momentul negocierilor dintre belgieni și francezi, atunci când nu au reușit să ajungă la un acord în privința sumei forfetare stabilite de uniune pentru depozitarea și eliminarea deșeurilor nucleare.
Nivelul inițial stabilit de autoritățile europene a fost până în 20 de miliarde de euro, însă în urma discuțiilor cu belgienii, suma a coborât la 15 miliarde de euro, notează La Tribune. Plata taxei pe deșeuri va scuti societatea de responsabilitatea gestionării, însă Engie vrea să scadă nivelul plafonului, în timp ce statul belgian pare dispus să îl plătească. În virtutea societății mixte create, părțile implicate sunt egale și asta înseamnă că de la profit pănă la taxe, totul se împarte în mod identic între cei doi parteneri.
Comisarii europeni însărcinați cu ancheta vor analiza dacă Engie și autoritățile belgiene au făcut o înțelegere în prealabil pentru a inversa proporțiile de plată. În acest caz, organele de control ale UE trebuie să se asigure că între părțile implicate nu au loc aranjamente financiare defavorabile.