Confesiunea unui antreprenor, care s-a decis SĂ FIE PROPRIUL ȘEF: „Primul meu job a fost la un magazin de înghețată. A doua zi, patroana m-a pus să fac acest lucru umilitor…”

În liceu, O’Leary s-a angajat la un magazin de înghețată, unde fetele din clasa sa veneau să se relaxeze. Nu era un loc de muncă foarte promițător, dar tânărul spera că îl va ajuta să se facă remarcat.

Prima zi de muncă a decurs bine, dar următoarea s-a dovedit a fi cu probleme. „Tocmai ce încheiam a doua zi la jobul respectiv, când femeia care deținea magazinul de înghețată a venit și mi-a zis să curăț guma de pe podea”, povestește antreprenorul american, citat de Business Insider.

O’Leary avea două obiecții în acest sens: prima ținea de faptul că pe jos era o gresie mexicană, cu multe inserții colorate și ar fi trebuit să lucreze mult cu mâinile și să stea în genunchi. Pe de altă parte, O’Leary nu dorea să se facă de râs în fața unei fete, care vindea pantofi într-un magazin de vizavi și nici să fie ironizat de prietenii ei.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Anul 2025 a fost anul care ne-a dovedit că statul paralel există”

11:00

SOCIAL Ai cumpărat sarmale din Mega Image? Din ce sunt făcute, de fapt

11:00

„I-am zis că n-o să fac asta. Am fost angajat să vând înghețată”, își amintește O’Leary. Ea mi-a replicat: „Te-am angajat să faci tot ce îți spun eu. Lucrezi pentru mine. Curăța guma sau te concediez”. După ce a refuzat-o din nou, O’Leary a fost, bineînțeles, disponibilizat.

Antreprenorul spune că nu a conștientizat cât de greu este să fii concediat. S-a simțit șocat și umilit. „Mi-am dat seama că dacă lucrezi pentru altcineva, ești sclavul lui”, spune O’Leary. „Din acea zi, am promis că n-o să mai lucrez pentru altcineva. A fost începutul călătoriei mele”.

O’Leary scrie pe LinkedIn că a ajuns acasă și a plâns de furie. I-a zis tatălui său că nu va lucra niciodată pentru altcineva. „Chiar și atunci când ești liber profesionist, servești pe cineva”, explică acesta.

O’Leary scrie că lecția tatălui său vitreg a devenit utilă câțiva ani mai târziu, dar a fost convins că va deveni antreprenor, într-o bună zi. În 2009, s-a reîntors în mall-ul respectiv, pentru a-i mulțumi patroanei care l-a concediat de la standul de înghețată.

„Nu am găsit-o, dar când am vizitat mall-ul și mi-am dat seama că am bani să-l cumpăr și să-l demolez, dar nu am făcut asta, deoarece doamna respectivă a marcat un moment prea important în viața mea”, povestește O’Leary. „Așa a început totul. N-o să uit niciodată acel moment”.