Confort termic românesc: câți români mai au încă sobă cu lemne, la 10 ani de la integrarea in UE
Pentru a se lega la conductele de gaze, un consumator român are însă de așteptat și opt luni de zile. Proiectele pentru exportul gazelor din Marea Neagră se derulează totuși rapid.
Potrivit celor mai recente statistici disponibile, la nivel țării numai 45,71% din locuințe sunt încălzite printr-un sistem central, noțiune care cuprinde atât sistemul centralizat de încălzire, cât și centrala termică proprie, cel mai adesea alimentată cu gaze naturale.
În rest, jumătate din România se încălzește cu soba cu lemne, 46,29% dintre locuințe apelând la această modalitate. Situația este paradoxală în contextul în care România aproape nu mai are nevoie de importuri de gaze naturale și se pregătește să devină un factor de stabilitate în regiune pe fondul descoperirilor din Marea Neagră.
Potrivit datelor din recensământul populației din 2011, în România sunt circa 8,5 milioane de locuințe, din care 4,6 milioane sunt în mediul urban.
„Termoficarea centralizată a locuințelor, practicată cu succes și considerată ca o soluție eficientă economic în multe țări din Occident, se confruntă în România cu o puternică criză tehnică și economică. Pe lângă moștenirea unui sistem cu deficiențe structurale, lipsa unei viziuni de restructurare/dezvoltare a sa este factorul critic actual care nu mai poate fi ignorat”, se arată între-un studiu pe teme energetice realizat de Academia Română alături de Autoritatea Națională de RegleÂmentare în domeniul Energiei (ANRE).
„Numărul clienților finali casnici racordați la sistemul de distribuție de gaze naturale la finalul anului 2015 era de 3,29 milioane. În anul 2010, numărul clienților casnici racordați la sistemul de distribuție era de 2,85 milioane”, spun reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), într-un răspuns pentru revista Business Construct.