Consiliul Concurenței: Promovarea produselor românești poate constitui o discrimimare

Promovarea produselor românești poate constitui o discriminare față de bunurile provenite din alte state ale UE, iar restricțiile cantitative ale importurilor sau orice măsuri care ar putea avea efecte echivalente sunt interzise între statele membre, potrivit unui raport al Consiliului Concurenței, informează Mediafax.

Sfarșitul anului 2011 a adus o nouă propunere legislativă în sectorul de retail, și anume condiționarea impusă supermarketurilor și hipermarketurilor de a comercializa produse de origine autohtonă în proporție de cel puțin 80% din suprafața magazinului și relocarea magazinelor cu suprafață medie sau mare în afara orașelor.

Inițiativa legislativă a fost respinsă de Senat, fiind înregistrată la Camera Deputaților pentru dezbatere și transmisă pentru raport la comisiile parlamentare.

VIDEO Ion Cristoiu: „Ilie Bolojan este mult mai bun să fie președinte decât Nicușor Dan”

00:00

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Iohannis, la presiunea celor din stradă, a organizat un referendum ca Guvernul să nu mai dea OUG-uri pe justiție”

23:15

„În ceea ce privește obligativitatea supermarketurilor și a hipermarketurilor de a vinde produse românești în proporție de cel puțin 80%, această prevedere poate constitui o discriminare față de celelalte structuri de comercializare de produse preponderent alimentare, cum ar fi magazinele mici de cartier, chioșcurile, formatele cash&carry sau magazinele de tip discounter. De asemenea, promovarea produselor românești poate constitui o discriminare față de bunurile provenite din alte state ale Uniunii. În mod similar, restricțiile cantitative ale importurilor sau orice măsuri care ar putea avea efecte echivalente sunt interzise între statele membre”, potrivit unui raport al Consiliului Concurenței.

În ceea ce privește produsele alimentare de bază, în perioada 2005-2011 majoritatea au fost cumpărate de către marii retaileri de la furnizori români. Singura categorie care prezintă o modificare semnificativă față de anul 2009 este uleiul, unde se înregistreaza o scădere a achizițiilor de produse de la furnizorii români de peste 10% în favoarea produselor din import.

Cauzele acestei scăderi se află relocarea producției Bunge de la Buzău în Ungaria.

Potrivit raportului, fructele și legumele sunt achiziționate, în general, de la furnizori externi.

„Este un fenomen cel puțin interesant, ținând cont de faptul că, spre deosebire de alimente precum lapte, carne, ulei sau pâine, fructele și legumele din import sunt relativ mai scumpe decât cele din țară, sau au cel mult prețuri similare cu cele ale producătorilor români. Există însă societăți comerciale care încearcă să achiziționeze produsele preponderent de la furnizorii români”, potrivit sursei citate.

Achiziția preponderent din import de legume și fructe este cauzată de anumite deficiențe pe care marii retaileri din România le reproșează producătorilor români. Aceștia susțin că producătorii interni nu respectă standardele minime necesare pentru comercializarea de legume și fructe prin rețelele de retail. În general, aceștia nu dispun de utilaje pentru sortarea și calibrarea produselor, nu dețin capacități de stocare și nu au ambalaje corespunzătoare.

În plus, producția de legume și fructe românești este comasată doar pe perioada de vară, iar oferta pentru restul sezoanelor este nesemnificativă, ceea ce conduce automat la realizarea de importuri.

Dacă la produsele alimentare de bază majoritatea importurilor proveneau din UE, legumele și fructele sunt importate din afara Uniunii Europene, în special roșiile, morcovii sau fasolea.

În luna septembrie, prețurile au crescut cu 2,7%, peste media Uniunii Europene (0,3%) și peste țările din regiune. Media a fost crescută de fructe (5%) și legume (10,2%). Conform comercianților, cauza principală care a determinat aceste scumpiri a fost seceta din vara anului 2012.

Anul trecut au fost deschise 93 de noi magazine de tip hipermarket, supermarket sau discounter. Jucătorii de pe piața de retail au vizat extinderea în orașele de mai mici dimensiuni, după ce și-au asigurat prezența în orașele cu densitate mai mare a consumatorilor. Anul 2012 pare sa înregistreze același trend.

„În timp ce comerțul tradițional scade, pe segmentul de retail modern pătrund jucători noi, importanți, element ce contribuie la dinamizarea concurențială a acestui segment comercial, cu efecte benefice asupra consumatorilor finali. Testele economice, care există în special în sectorul comerțului (de exemplu, pentru deschiderea de supermarket-uri, mall-uri etc.), impun deseori prestatorilor de servicii să desfășoare studii economice costisitoare și îndelungate. Acestea tergiversează în mod considerabil stabilirea prestatorilor de servicii în statul membru respectiv, în cazul în care nu împiedică chiar complet stabilirea noilor veniți”, se mai arată în raport.

Poziționarea magazinelor medii sau mari în afara orașelor – un alt proiect legislativ – ar avea ca rezultat, potrivit Consiliului Concurenței, pierderea atractivității pentru anumite categorii de clienți (peste 48%), cum ar fi cei din centrul orașului, care s-ar găsi la o distanță foarte mare de magazine sau cei care nu dispun de un mijloc de transport propriu.