Consiliul de Administrație al BNR a decis să mențină dobânda-cheie, în ultima ședință din actualul mandat. Estimările băncii centrale privind inflația
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, aflat în ultimele zile ale actualului mandat, a decis, vineri, menținerea dobânzii-cheie laa 6,5% pe an. Potrivit băncii centrale, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august 2024.
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de vineri, 4 octombrie 2024, a hotărât :
- menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an;
- menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an;
- menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Actualul CA al BNR își încheie mandatul pe 10 octrombrie, după care conducerea va fi preluată de membrii, executivi și neexecutivi, validați pe 1 octombrie de plenul reunit al Parlamentului.
„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 4 octombrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”, a transmis BNR.
Contextul economic
Rata anuală a inflației s-a mărit în iulie la 5,42 la sută, de la 4,94% în luna iunie, și a scăzut în august la 5,10 la sută. Avansul față de finele semestrului I este rezultanta accelerării creșterii prețurilor alimentelor și energiei, pe fondul secetei severe și al majorării tarifelor de distribuție pentru gaze naturale, ce a devansat ca impact noile scăderi de dinamică consemnate de prețurile administrate și de prețul combustibililor, sub influența unor efecte de bază și a descreșterii cotației țițeiului.
În același timp, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a întrerupt trendul descendent, urcând în august la 5,8 la sută, de la 5,7% în iunie. Evoluția este atribuibilă unui efect statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate și majorării cotațiilor unor mărfuri agroalimentare, precum și costurilor salariale crescute, transferate cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri. Acțiunea acestor factori a fost în mare parte contrabalansată de efectele de bază dezinflaționiste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și de scăderea dinamicii prețurilor importurilor.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) s-a situat în august 2024 la 5,3 la sută, nivel similar celui din iunie 2024. Rata medie anuală a inflației IPC s a redus însă la 6,5% în august, de la 7,2% în iunie 2024. La rândul ei, rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut în august la 6,7 la sută, de la 7,3% în iunie 2024.
Activitatea economică și-a încetinit creșterea în trimestrul II, la 0,1 la sută, de la 0,5% în precedentele trei luni (variație trimestrială), astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar previziunilor.
Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit totuși în trimestrul II 2024, la 0,8 la sută, de la 0,5% în trimestrul precedent, în principal ca urmare a saltului consemnat de dinamica anuală a consumului gospodăriilor populației. În același timp, creșterea formării brute de capital fix a rămas robustă, deși a continuat să încetinească în raport cu trimestrul anterior.
În schimb, evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat creșterea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Drept urmare, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea considerabilă a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent.
Cele mai recente date și analize indică o creștere mai modestă a economiei în trimestrul III decât cea previzionată anterior, dar în accelerare față de trimestrul precedent, implicând și o creștere a dinamicii anuale a PIB în acest interval, în condițiile unor evoluții mixte la nivelul principalelor componente ale cererii agregate și al sectoarelor majore.
Astfel, în luna iulie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amă¬nuntul s-a menținut la un nivel ridicat, scăzând doar ușor față de media trimestrului II, iar cea a vânzărilor auto-moto a continuat să se mărească, în timp ce serviciile prestate populației și-au accentuat contracția în raport cu perioada similară a anului trecut. Totodată, producția industrială și-a stopat declinul în termeni anuali, pentru ca volumul lucrărilor de construcții să se comprime din nou față de aceeași perioadă din 2023, după o relativă redresare pe ansamblul trimestrului II.
În același timp, variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus întrucâtva decalajul negativ față de cea a importurilor, consemnând în iulie o creștere relativ mai pronunțată, soldată cu reintrarea ei consistentă în teritoriul pozitiv. Pe acest fond, creșterea în termeni anuali a deficitului comercial, precum și cea a deficitului de cont curent s-au temperat în raport cu media trimestrului precedent, rămânând însă deosebit de alerte.
Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie s-a majorat doar ușor în iunie-iulie, iar rata șomajului BIM și-a reluat creșterea în debutul trimestrului III, ajungând la 5,5% în august, de la 5,1% în iunie. În același timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunțat al intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere a deficitului de forță de muncă raportat de companii. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal s-a mărit însă în iulie, la 17,3 la sută, după o mică descreștere înregistrată în trimestrul II, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas de asemenea ridicată în prima lună din trimestrul III, reducându-se marginal față de media trimestrului precedent.
Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au scăzut din nou în august sub impulsul reducerii de către BNR a ratei dobânzii-cheie și a ratelor dobânzilor la facilitățile permanente, iar apoi au rămas constante. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat descreșterea în prima decadă a lui august, similar randamentelor din economiile avansate și din regiune – în contextul așteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed –, pentru ca ulterior să consemneze o creștere semnificativă, ce s-a corectat însă relativ abrupt spre finele trimestrului III. În această conjunctură, după ajustarea descendentă consemnată în iulie, cursul de schimb leu/euro a revenit în august și a tins să se mențină până la finele trimestrului III la valorile mai ridicate prevalente în trimestrul II, inclusiv pe fondul reamplificării spre finele intervalului a volatilității pe piața financiară internațională, sub impactul acutizării tensiunilor din Orientul Mijlociu.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se mărească în primele două luni din trimestrul III, până la 7,7% în august, de la 6,7% în iunie, în principal ca urmare a accelerării creșterii împrumuturilor în lei ale populației, prioritar pe seama celor pentru consum. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea, ajungând la 69,7% în august, de la 69,1% în iunie.
Estimări și incertitudini
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va scădea până la finele anului curent pe o traiectorie fluctuantă și mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna august 2024”, aratp BNR.
Descreșterea va fi antrenată prioritar de efecte de bază și de decelerarea creșterii prețurilor importurilor, în timp ce în sens opus vor continua să acționeze condițiile meteorologice nefavorabile din acest an și majorarea cotațiilor unor mărfuri, în principal prin efectele exercitate asupra dinamicilor prețurilor alimentelor și energiei.
Potrivit BNR, incertitudini și riscuri mari decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, rezultatul execuției bugetare din primele opt luni ale anului și caracteristicile recentei rectificări bugetare, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în scopul consolidării bugetare, în contextul planului fiscal structural pe termen mediu prezumat a fi transmis Comisiei Europene în toamna acestui an. O sursă de incertitudini și riscuri rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului, pe fondul tensiunilor geopolitice.
Incertitudini și riscuri crescute la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa și de pe plan global, în contextul escaladării tensiunilor geopolitice. Totodată, absorbția și utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ele sunt însă esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice, arată BNR.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.
Potrivit comunicatului transmis, deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.
BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 11 octombrie 2024, la ora 15:00.
Schimabre de conducere
Conform calendarului anunțat, următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 8 noiembrie 2024, deci cu viitoarea componență a conducerii.
Plenul reunit al Parlamentului a votat marți noii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), la propunerea comisiilor de buget unde fusesră audiați. În urma votului, cei propuși au obținut majoritatea necesară pentru a ocupa funcțiile de conducere în cadrul instituției:
- Mugur Isărescu, guvernatorul în funcție al BNR, a fost reconfirmat cu 286 de voturi pentru și 55 împotrivă.
- Leonardo Badea, propus pentru funcția de prim-viceguvernator, a obținut 289 de voturi pentru și 52 împotrivă.
- Florin Georgescu, actual viceguvernator, a primit 287 de voturi pentru și 54 împotrivă.
- Cosmin Marinescu, propus pentru poziția de viceguvernator, a fost votat cu 288 de voturi pentru și 53 împotrivă.
- Aura Socol, care va deveni membru în Consiliul de Administrație, a obținut 289 de voturi pentru și 52 împotrivă.
- Roberta Anastase a primit 286 de voturi pentru și 55 împotrivă.
- Alexandru Nazare a fost votat cu 301 de voturi pentru și 40 împotrivă.
- Csaba Balint a primit 289 de voturi pentru și 52 împotrivă.
- Cristian Popa, membru reconfirmat al consiliului, a obținut 290 de voturi pentru și 51 împotrivă.
Actualul Consiliul de administraţie al BNR pentru perioada 11 octombrie 2019 – 10 octombrie 2024 a fost numit prin Hotărârea nr. 19 din 3 iulie 2019 a Parlamentului României:
- Guvernator – Academician Mugur Isărescu
- Prim-viceguvernator – Prof. univ. dr. Florin Georgescu
- Viceguvernator – Prof. univ. dr. Leonardo Badea
- Viceguvernator – Prof. univ. dr. Eugen Nicolăescu
- Membru – Csaba Bálint, CFA
- Membru – Dr. Gheorghe Gherghina
- Membru – Cristian Popa, CFA
- Membru – Dr. Dan Radu Rușanu
- Membru – Prof. univ. dr. Virgiliu Stoenescu
Sursa foto: Shiutterstock – caracte ilustrativ
Citiți și: