Consiliul Director al FMI a aprobat prima și a doua evaluare a acordului cu România

Board-ul FMI a avizat de asemenea derogarea de la criteriul de performanță referitor la soldul general al bugetului consolidat, ratat cu o diferență micã, în mare parte ca urmare a unor cheltuieli mai mari cu cofinanțarea proiectelor UE.

Echipele Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene s-au aflat la București în perioada 21 ianuarie – 4 februarie pentru discuții privind prima și a doua evaluare a programului economic convenit anul trecut.

Instituțiile financiare internaționale și Guvernul mizează pe o creștere de 2,2-2,5% a Produsului Intern Brut în acest an, după un avans de 2,8% în 2013, datorat în principal producției industriale și recoltei bogate.

Guvernul estimează scăderea inflației în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul țintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază și a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se mențină între 1-1,5% din PIB în 2014.

Totodată, se estimează un deficitu bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spațiu pentru o cofinanțare mai mare a fondurilor UE și pentru susținerea investițiilor generatoare de creștere.

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI și Uniunea Europeană, din care nu intenționează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE și Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 și finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritățile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziție de creditorii externi.

Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat față de FMI să analizeze, în acest an, eficiența măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine și produse de panificație la 9%, și să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenție trimise în luna martie la Washington. Tot în acest an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare și evaluare a proprietăților, introducând principiul destinației proprietății. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului și gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.

Guvernul notează de asemenea în scrisoare că va „încerca” să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuțiilor sociale, într-o manieră „neutră din punct de vedere bugetar”, cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare.

Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Muncii vor începe o analiză cuprinzătoare privind rezultatele Pilonului II al sistemului de pensii și impactul acestuia asupra dezvoltării pieței de capital din România, potrivit scrisorii de intenție, unde se precizează că Executivul evaluează, de asemenea, opțiunile de reducere a poverii fiscale într-o manieră neutră din punct de vedere bugetar.

Guvernul s-a angajat față de FMI să declanșeze, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Inspecția Muncii, în semestrul al doilea al acestui an, o serie de controale la firme, în cadrul unui „proiect-pilot” care va fi definitivat în perioada imediată, pentru identificarea muncii la negru și a cazurilor de evaziune, potrivit scrisorii de intenție.

Scrisoarea anunță și intenția Guvernului de a crea o bază de date centrală care să permită gestionarea și evaluarea, împreună cu autoritățile locale, a datelor privind impozitele, taxele și contribuțiile datorate bugetului general consolidat, precum și informațiile despre proprietăți, mizându-se pe faptul că aceasta va fi o sursă importantă de informații pentru contribuabili „care ar trebui să ducă și la creșterea conformării” până la 31 decembrie 2014.

Documentul prevede de asemenea majorarea salarului minm la 900 lei pe lună începând din luna iulie, după creșterea de la 800 lei pe lună la 850 lei pe lună în ianuarie. Totodată, Guvernul va continua să ajusteze numărul angajaților din sectorul public, prin ieșirile naturale din sistem și prin „identificarea redundanțelor”.

Acordul cu FMI prevede lansarea unor oferte publice inițiale, la finele lunii iunie, pentru 15% din acțiunile statului la Complexul Energetic Oltenia și Hidroelectrica. Realizarea obiectivului privind privatizarea Hidroelectrica a fost pusă însă sub semnul întrebării după ce compania de stat a reintrat în insolvență, în luna februarie, când Curtea de Apel București a admis recursurile formulate de traderii de energie Alpiq, Energy Holding și EFT, dar și de Andritz Hydro, Alro, Elsid Titu și Direcția Venituri Buget Local Sector 2 și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București.

Guvernul s-a mai angajat, în scrisoare, la o restructurare agresivă a companiei CFR Marfă, cel mai mare transportator feroviar de marfă din România, și continuarea procesului de privatizare cu un investitor strategic.