Consiliul Fiscal recomandă Guvernului să nu mai finanțeze proiectele care beneficiază de fonduri UE

Consiliul Fiscal recomandă Guvernului să limiteze cheltuielile din resurse proprii pentru proiectele cu finanțare de la UE, în contextul blocării rambursărilor, și să controleze strict cheltuielile autorităților locale pentru a nu periclita atingerea țintelor de deficit bugetar din acest an, scrie Mediafax.

„În opinia Consiliului Fiscal, atingerea țintei de deficit bugetar de 2,2% din PIB pe metodologie cash, respectiv maxim 3% din PIB pe metodologie ESA95 în decembrie 2012, necesită un control foarte strict al cheltuielilor în a doua parte a anului, în special la nivelul autorităților locale (având în vedere și apropierea alegerilor generale) și întărirea eforturilor de îmbunătățire a colectării taxelor, în special la nivelul accizelor. În același timp, în opinia Consiliului Fiscal, dată fiind suspendarea prelungită a rambursărilor de la UE aferente fondurilor europene nerambursabile pentru câteva programe operaționale importante și efectuarea în primele 6 luni ale anului a unor cheltuieli aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (6,37 miliarde lei) mult superioare veniturilor efectiv încasate de la UE în aceeași perioadă (3 miliarde lei), este nevoie de o încetinire substanțială a creșterii cheltuielilor de această natură în a doua parte a anului pentru a nu periclita ținta de deficit bugetar, o accelerare fiind posibilă doar în măsura în care rambursările efective de la UE se deblochează cât mai rapid”, se arată în opinia CF.

În bugetul pe 2012 erau prevăzute venituri aferente absorbției fondurilor UE nerambursabile de 12,53 miliarde lei și cheltuieli de 11,64 miliarde lei, iar în rectificarea bugetară sunt prevăzute venituri de 10,67 miliarde lei și cheltuieli de 10,86 miliarde lei.

ECONOMIE Tarifele RCA au crescut în 2024, chiar dacă modul de calcul al poliței OBLIGATORII a fost plafonat. Ce a descoperit ASF la asigurători

14:32

POLITICĂ USR anunță că nu va vota GUVERNUL Ciolacu 2 și nu va susține candidatura lui Crin Antonescu la prezidențiale

14:30

Consiliul Fiscal prezintă și un tabel cu fluxurile din relația cu Uniunea Europeană, precizând că potrivit datelor disponbilie România se plasează pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește absorbția.

Astfel, dintr-un program anual de 3,78 miliarde euro privind absobția de fonduri structurale și de coeziune, România a absorbit în primele șase luni circa 713 milioane euro, respectiv puțin peste 18% din total.

Datele CF relevă o performanță mult mai bună pe alte segmente. În cazul fondurilor pentru dezvoltare rurală și pescuit, sumele atrase în primele șase luni au totalizat 665 milioane euro, reprezentând 45,2% din programul pe 2012, de 1,46 miliarde euro. O situație mult peste estimări s-a înregistrat la Fondul European pentru Garantare Agricolă, unde încasările au însumat 910,7 milioane euro, cu 63% mai mult decât programul pe întreg anul.

La mijlocul anului, România achitase la bugetul UE 824,8 milioane euro, dintr-un program anual de 1,42 miliarde euro. Suma plătită reprezintă mai mult decât absobția fondurilor structurale și de coeziune.

În ceea ce privește arieratele, CF notează că țintele aferente lunilor martie și iunie 2012 au fost ratate, atât în cazul bugetelor locale cât și în cazul bugetului de stat și al asigurărilor sociale de stat.

„Arieratele monitorizate de către FMI (restanțe mai mari de 90 de zile) au crescut cu circa 205 milioane lei în perioada martie-iunie 20122, creștere generată aproape în totalitate de arieratele la bugetele locale, revenind astfel, după ușoare progrese înregistrate în 2011, la nivelul din decembrie 2008. Mai mult, dacă luăm în calcul toate restanțele, nu doar cele peste 90 de zile, nivelul curent al acestora este chiar mai mare decât cel de la începutul crizei în 2008. Cea mai mare parte a arieratelor sunt concentrate la bugetele locale, remarcându-se în plus o creștere semnificativă a acestora în lunile mai-iunie 2012 (perioada alegerilor locale). Problema arieratelor la bugetele locale apare ca o problemă structurală recurentă și reflectă în principal o lipsă de disciplină financiară și deficiențe în aplicarea legii Finanțelor publice locale (Legea 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare)”, se mai spune în opinia CF.

În acest context, Consiliul Fiscal apreciază decizia Ministerului de Finanțe de a majora prin rectificarea bugetară sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 cu suma de 512,98 milioane lei, din care 500 milioane lei se alocă, pe județe și municipiul București, în scopul achitării arieratelor autorităților locale.

În plus, Consiliul Fiscal recomandă efectuarea unei analize care să identifice cauzele acumulării de arierate în cadrul autorităților locale și implementarea unui set de măsuri, inclusiv prin amedarea Legii Finanțelor Publice Locale si aplicarea cu strictete a prevederilor acesteia, care să întărească disciplina financiară a acestora și să prevină acumularea de arierate în viitor.

Consiliului Fiscal punctează că măsuri decisive în vederea prevenirii acumulării de arierate de către autoritățile publice sunt cu atât mai necesare cu cât începând din martie 2013 se va implementa în statele membre UE Directiva UE 7/2011 cu privire la combaterea întârzierii plăților în contractele comerciale. În plus, Guvernul va trebui să identifice resursele financiare necesare plății arieratele existente care depășesc termenele stabilite de această directivă.

Directiva prevede ca „în contractele între întreprinderi ar trebui să se prevadă termene de plată limitate, ca regulă generală, la 60 de zile calendaristice”.

În plus, „ar trebui să se prevadă norme specifice în ceea ce privește tranzacțiile comerciale pentru furnizarea de bunuri sau servicii de către întreprinderi către autoritățile publice, norme care să stabilească, în special, termene de plată care să nu depășească în mod normal 30 de zile calendaristice, în afara cazului în care contractul prevede în mod expres dispoziții contrare, care trebuie să fie justificate în mod obiectiv de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, dar care să nu depășească, în orice caz, 60 de zile calendaristice”.