Consiliul Fiscal: Rectificarea veniturilor este negativă și va crea presiuni pe bugetele viitoare

Revizuirile negative ale estimărilor de venituri bugetare pe anumite agregate și majorările compensatoare de venituri cu caracter temporar vor crea presiuni suplimentare la nivelul construcției bugetare din anii următori în vederea încadrării în țintele de deficit, este de părere Consiliul Fiscal.

„La nivelul veniturilor bugetare, propunerea de rectificare are în vedere majorarea acestora cu 1,54 miliarde lei, însă după ajustarea pentru impactul schemei de stingere în lanț a arieratelor față de BGC (bugetul general consolidat n.n.) (cu impact pe TVA și contribuții sociale) și al modificării de tratament contabil al operațiunilor de vânzare-cumpărare de bunuri din rezerva de stat (cu impact la nivelul veniturilor de capital) ce majorează artificial veniturile cu 1,66 miliarde lei, încasările apar drept revizuite ușor negativ, respectiv cu 128 milioane lei”, se arată în opinia privind rectificarea bugetară transmisă de Consiliul Fiscal.

Consiliul fiscal remarcă faptul că revizuirile negative de estimări de venituri bugetare sunt concentrate la nivelul unor agregate al căror nivel din acest an sunt de natură să influențeze proiecțiile acestora din anii următori, iar majorările compensatoare de venituri sunt într-o măsură semnificativă temporare – legislația cu privire la impozitarea suplimentară a veniturilor din liberalizarea prețului gazelor naturale expiră la finele anului curent, iar veniturile din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră sunt prin definiție temporare (engl. one-off).

ANALIZĂ De ce erau românii mai slabi pe vremea lui Ceaușescu. Consum RAȚIONALIZAT și pedepse pentru „stocuri”. La 3.300 de calorii intrau „ÎMBUIBAȚII”

09:00

DESTINAȚII Avertismentul unei rusoaice pentru România: „Occidentul o să vă învrăjbească împotriva Rusiei până o să LUPTAȚI ca niște căței”

08:59

Astfel, acest fenomen este de natură să creeze presiuni suplimentare la nivelul construcției bugetare din anii următori în vederea încadrării în țintele de deficit, mai ales dacă este luat în calcul și impactul nefavorabil la nivelul încasărilor bugetare pe care este de așteptat să-l genereze măsurile discreționare, precum scutirea de impozit a profitului reinvestit și reducerea CAS la angajator.
În plus, execuția bugetară la 6 luni și propunerea de rectificare conțin extrem de puține elemente care să poată conduce la optimism cu privire la posibilitatea ca o acoperire a minusurilor de venituri generate de modificările legislative mai sus menționate să poată fi realizată pe seama îmbunătățirii eficienței colectării.

În pofida subperformanței de proporții în absorbția de fonduri europene nerambursabile al căror beneficiar final este statul – comparativ cu programul semestrial, gradul de realizare la venituri este de 49%, în timp ce la nivelul cheltuielilor este 51% – propunerea de rectificare nu modifică estimările inițiale cu privire la acestea, se arată în comunicatul Consiliului.

Estimările privind încasările din TVA, eliminând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor restante față de BGC nou-introduse (692 milioane lei), sunt revizuite descendent cu 1,75 miliarde de lei. La finele primului semestru acestea se situau sub nivelul programat cu 1,54 miliarde lei, însă parte din această deviație este explicabilă prin diferența între execuția prezumată și cea efectivă a schemei inițiale de stingere în lanț de tip swap a obligațiilor față de BGC în sumă de 850 milioane de lei (168 milioane lei), precum și de amânarea cu trei luni a introducerii accizei la combustibil (164 milioane lei), factori care nu vor genera deviații similare și în al doilea semestru al anului.
În plus, nerealizarea cheltuielilor de investiții și accelerarea prezumată a acestora în a doua parte a anului în vederea convergenței către sumele anuale bugetate sunt de natură să genereze o accelerare și la nivelul încasărilor bugetare din TVA în această perioadă.

Estimările privind contribuțiile sociale, eliminând impactul schemei de stingere în lanț a obligațiilor restante față de BGC nou-introduse (56 milioane lei), sunt prevăzute a fi mai mici decât bugetul inițial cu 504 milioane lei, acomodând nerealizarea de 478 milioane de lei a programului pe primul semestru al anului.
În opinia sursei citate, estimările din proiectul de buget apar drept extrem de puțin probabil a se materializa. Deși această nerealizare nu ar trebui să conducă la o majorare a deficitului, ci dimpotrivă, în condițiile în care nerealizarea proiectelor de investiții implică atât cereri de rambursare mai mici, cât și economii în ceea ce privește cheltuielile de cofinanțare și cele neeligibile, nereușita în absorbția fondurilor europene nu este în mod evident dezirabilă, date fiind costurile în ceea ce privește creșterea economică atât din perspectiva efectelor directe, cât și a celor propagate, precum și riscurile majore de dezangajare definitivă a acestor fonduri.

De asemenea, Consiliul fiscal reamintește că proiectul de rectificare bugetară nu include impactul reducerii cu 5 pp. a CAS datorat de angajator de la 1 octombrie, aprobat de Parlament, dar nepromulgat de Președinte, cu un impact de 850 de milioane lei la nivelul deficitului bugetului consolidat. Având în vedere că nota de fundamentare a propunerii de modificare a Codului fiscal mai sus menționate preciza ca sursă de acoperire a impactului pentru anul curent încasările suplimentare din impozitul pe construcții speciale, iar aceasta din urmă sunt deja prinse în forma curentă a bugetului rectificat fără a conduce la o diminuare a deficitului bugetar, Consiliul fiscal atrage atenția că o eventuală aplicare a propunerii legislative la termenul avut în vedere inițial nu are acoperire în bugetul actual, încadrarea în ținta de deficit implicând cel mai probabil o reducere ulterioară semnificativă a cheltuielilor bugetare.
În același timp, Consiliul fiscal consideră proiecțiile curente ale veniturilor bugetare ca fiind în general realiste, formulând însă rezerve față de proiecția veniturilor din fonduri europene și a celor din impozitul de profit

Ministerele Sănătății, Apărării, Economiei, Educației, Transporturilor, Muncii, Culturii și Afacerilor Interne, inclusiv pentru Autoritatea Electorală Permanentă, vor primi bani în plus la rectificarea bugetară, iar fonduri vor fi tăiate printre altele de la Ministerul Finanțelor și cel al Mediului.
Astfel, Sănătatea va primi 489 milioane lei pentru cheltuielile aferente programelor naționale și sistemului de intervenții de urgență, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate – 166 milioane lei, Apărarea – 400 milioane lei, Economia – 300 milioane lei din care 100 milioane lei pentru schema de ajutor de minimis pentru întreprinderi mici și mijlocii și 200 milioane lei pentru investiții de retehnologizare, Educația – 150 milioane lei pentru plata drepturilor salariale câștigate prin hotărâri judecătorești, Transporturile – 356 milioane lei în special pentru restanțele și subvențiile CFR, Afacerile Interne și Autoritatea Electorală Permanentă – 192 milioane lei, Munca – 42 milioane lei, Cultura – 10 milioane lei.
Alte 600 milioane lei vor fi alocate pentru plata arieratelor autorităților locale către furnizori, care la rândul lor au datorii către bugetul de stat, în cadrul unei operațiuni de compensare.

De la Ministerul Finanțelor vor fi tăiate 750 milioane lei de la capitolul privind acțiuni generale, iar de la Ministerul Mediului vor fi tăiate 25 milioane lei, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, precizând că acestea sunt „principalele” instituții de la care vor fi diminuate fonduri și că asupra bugetului Președinției și al Parlamentului „nu se intervine”.
Veniturile estimate la bugetul general consolidat vor crește cu 1,07 miliarde lei, iar cheltuielile vor fi revizuite în creștere cu 1,34 miliarde lei, ținta de deficit bugetar urmând însă să fie menținută la 2,2% din PIB.
În luna iunie, premierul Ponta anunța că deficitul bugetar pentru acest an va fi majorat cu suma de 700 de milioane de lei, reprezentând cheltuieli pentru Ministerul Apărării, adăugând că această situație a fost negociată de către ministrul Bugetului, Liviu Voinea cu reprezentanții Comisiei Europene.
Ministrul Voinea a explicat că rectificarea bugetară este una pozitivă deoarece au fost încasate venituri suplimentare din alte surse față de estimări, precum 350 milioane lei din taxa claw-back și 700 milioane lei din vânzarea de certificate verzi.

El a susținut totodată că nu au fost tăiate fonduri de la investiții.
Prima rectificare bugetară va fi aprobată de Guvern într-o ședință specială programată pentru vineri, fiind convenită cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, iar a doua rectificare va fi efectuată spre sfârșitul lunii septembrie, după noi consultări cu partenerii financiari internaționali și pe baza noilor acte normative care vor intra în vigoare.