Consiliul Fiscal: Reducerea TVA este de 8 puncte procentuale, nu de 5. Ajungem la cotă medie de 14%

„Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit și opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmație este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coșul de consum (diverse produse, ce pondere au în coș, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coșul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cotă standard, cota medie a ajuns la 22%”, a afirmat miercuri Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, la o conferință pe care a organizat-o la Banca Națională privind responsabilitatea fiscal-bugetară și noul Cod Fiscal.

El a arătat că atunci când TVA la pâine și produse de panificație a fost redusă, cota medie a scăzut la 20,6%, iar în iunie 2015, când a fost extinsă cota redusă la alimente și alte produse, s-a ajuns la cota medie de 16%, sub nivelul pre-criză.

„Dacă vom continua cu reducerea cotei standard la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%. Adică, de fapt, noi avem o scădere de la 22%, cât a fost maximul, la 14%, adică 8 puncte procentuale. Arătați-mi o țară în Europa sau din lume care a mai redus cota de TVA cu 8 puncte procentuale într-un interval atât de scurt de timp. Dacă ne comparăm cu nivelul pre-criză, reducerea este de 3,5 puncte procentuale, deci noi nu ne ducem la nivelul dinainte de criză, ne ducem mult mai jos. Asta este, de fapt, realitatea cifrelor”, a mai spus Dumitru.

În același timp, la 1 ianuarie 2016, ponderea produselor cu cotă redusă ar reprezenta aproape jumătate din coș, în timp ce media europeană este la o treime, rezultând că România a extins foarte mult cotele reduse la foarte multe produse.

În comparație cu alte state, cota medie de TVA în România la 1 ianuarie 2016, de 14%, ar poziționa țara semnificativ sub media europeană și sub toate statele din Europa Centrală și de Est.

Spre exemplu, Bulgaria are 20% cotă standard de TVA și o cotă medie de 19,1%, ceea ce înseamnă că are foarte puține produse cu cotă redusă.

„De asemenea, extinderea destul de importantă a cotelor reduse nu cred că trebuie să ignore faptul că vom avea costuri de administrare foarte mari, de gestionare a multiple cote reduse la diverse produse, în diverse zone, dintre care multe interpretabile, la limită (consumul uman, consumul animal). De asemenea, distorsionează competitiția. Cote diferite la diverse produse evident că avantajează sau dezavantajează diverși competitori”, a punctat președintele Consiliului Fiscal.

El a dat ca exemplul lobby-ul făcut de diverse domenii, precum reducerea TVA la berea la draught.

„Aș spune că un sistem mai bine gândit de deduceri la impozitul pe venit poate că și-ar atinge scopul mai bine decât o reducere de cotă la alimente, deși e destul de întâlnită la nivel european o reducere la alimente. Dar intenția legiuitorului care a fost? De a ajuta păturile mai sărace ale populației să aibă cheltuieli mai mici. Lucrul acesta putea fi făcut mai țintit prin sistemul de deducere la impozitul pe venit”, a adăugat Dumitru.

Președintele organizației a precizat că statul poate realiza o politică serioasă din actualizarea deducerilor personale, să stimuleze comportamentele de economisire pe termen lung, de pensii private, de asigurări sociale de sănătate private, orientând comportamente pentru un sistem bine gândit la nivelul deducerilor la impozitul pe venit.

Dumitru a mai adăugat că nivelul actual de 24% a cotei standard este al treilea cel mai mare din Europa, după 27% în Ungaria și 25% în Croația, Danemarca și Suedia. Pe de altă parte, 19% reprezintă cea mai mică a treia cotă, după Luxemburg și Malta.

„Practic, noi trecem de la o extremă la cealaltă. Dozajul pachetului de stimulare fiscală este mult prea agresiv și cifrele vorbesc de la sine. Când ai 8 puncte procentuale reducere la cota TVA cred că trebuie să căscăm bine ochii și urechile. Nu trebuie ignorat că, pe lângă pachetul de Cod Fiscal, avem și alte măsuri, care nu pot fi privite în izolare. Adică ai și creștere de cheltuieli, care este una masivă în anumite zone, și ai și reducere foarte mare de venituri bugetare. Putem fi de acord că efectele sunt de ordinul procentelor din PIB, dozajul cred că este unul foarte mare”, a conchis președintele Consiliului Fiscal.