Românii ar putea consuma mai puțină energie electrică în sezonul rece care urmează, respectiv din 1 noiembrie 2022 până în 31 martie 2023, estimează Dispeceratul Energetic Național (DEN), care funcționează în cadrul operatorului de transport și sistem de energie electrică Transelectrica. Totuși, scăderea, de 0,7%, este una minoră – față de reducerea de 5% de la jumătatea anului – și aceasta este estimată și pe baza analizei capacității rețelei de termoficare, ale cărei posibile disfuncționalități i-ar putea face pe români să se încălzează cu calorifere electrice, conform documentelor oficiale ale Ministerul Energiei, aprobate, așa cum se întâmplă anual, în Guvern, pentru asigurarea siguranței și securității energetice.
Guvernul a analizat, miercuri, starea Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) și a aprobat măsurile propuse pentru pregătirea înaintea sezonului rece.
Astfel, în sedința de miercuri, Executivul a adoptat „Hotararea pentru aprobarea măsurilor privind nivelul de siguranță și securitate în funcționare a Sistemului Electroenergetic Naţional, precum și măsurile în legătură cu realizarea stocurilor de siguranță ale Sistemului Electroenergetic Naţional în ceea ce privește combustibilii și volumul de apă din lacurile de acumulare pentru perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023”.
Conform declarațiilor lui Dan Dragoş Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei, care au la bază informațiile din nota de fundamentare a proiectului de act normativ, „prognoza de consum realizată de Dispecerul Energetic Naţional pentru intervalul noiembrie 2022-martie 2023 este de 26.170 de GWh în medie cu cca 0,7% mai mic decât volumul înregistrat în perioada similară a anului precedent”.
Nicolae Ciucă a declarat, la începutul ședinței, că această nouă hotârâre vine în completarea ordonanței de urgență de săptămâna trecută, pentru a asigura furnizarea cu energiei consumatorilor.
„Aprobăm astăzi, așa cum ne-am asumat, săptămâna trecută, prin hotărâre de guvern planul de iarnă pentru asigurarea continuității furnizării energiei electrice pentru iarnă. (…) Având în vedere că toţi cei care sunt cuprinși cu responsabilităţi în plan vor lua la cunoștință odată ce el va fi aprobat, astăzi, prin HG, nu mai târziu de sfârșitul săptămânii viitoare vreau să avem o întâlnire a Comitetului de Iarnă în care să discutăm în detaliu măsurile pe care trebuie să le avem în vedere şi, desigur, celelalte elemente care trebuie coroborate cu Comitetul Interministerial pentru Reziliența Energetică şi Implementarea Proiectelor în Sistemul Energetic”, a afirmat premierul.
„Practic, în acest moment, odată cu OUG aprobată săptămâna trecută, am reușit să echilibrăm pachetul de măsuri pentru a putea să gestionăm aşa cum se cuvine asigurarea cu energie, menținerea costului final pentru consumatorii casnici și pentru IMM-uri și industria alimentară. De asemenea, cred că este important să subliniem din nou că cetățenii vulnerabili vor menține același cost la plata energiei. De asemenea, la plata gazelor, asigurarea este cât se poate de clară. Nu cred că cetățenii trebuie să își facă probleme din acest punct de vedere. De asemenea, la nivelul IMM-urilor, orice problemă care va apărea după intrarea în vigoare a ordonanței și după ce, pe data de 9, vom avea decizia de la nivelul Comisiei Europene, urmează ca în funcție de aceste elemente noi de decizie să procedăm la completarea ordonanței de urgență a guvernului”, a spus Nicolae Ciucă.
Secretarul de stat Dan Dragoș Drăgan a prezentat în fața membrilor Guvernului principale elementele ale planului.
„Având în vedere importanța sectorului energetic în economia națională și asigurarea funcționării stabile și în siguranță a sistemului electroenergetic naţional, în mod permanent, în orice condiții și situații existente, cu atât mai mult în contextul actual în care întreaga regiune este afectată de creșterea prețurilor la energie și gaze naturale și totodată având în vedere seceta hidrologică severă, este necesară întocmirea unor prognoze pe diferite tipuri de orizont de timp cu privire la evoluția cererii și a producției de energie electrică, a perspectivelor de aprovizionare cu energie pentru toate domeniile de activitate, precum și corelarea acestora cu posibilitățile de acoperire a cerințelor, avându-se în vedere dezvoltarea în permanență și durabilă a sectorului energetic.
Obiectivele principale ale programului de iarnă sunt evaluarea consumului de energie electrică a țării, în perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2020, evaluare care are ca obiectiv satisfacerea cerințelor acestuia la parametri de calitate și siguranță în alimentare, în condițiile funcționării stabile și în siguranță a sistemului electroenergetic naţional, precum stabilirea totodată și a resurselor energetice necesare acoperirii consumului, precum și evaluarea resurselor financiare necesare”, a afirmat secretal de stat.
Nota de fundamentate publicată de Ministrul Energiei în transparență decizională detaliază contextul și estimările responabililor pentru buna funcționare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) și în sezonul rece.
Conform documentului, în analiza estimativă, care este parte integrantă a prezentului proiect de act normativ, pentru asigurarea funcţionării SEN în condiţii normale, în cadrul balanței de energie electrică au fost incluși, pe lângă producătorii de energie electrică, toți producătorii de energie electrică și termică în cogenerare cu unități dispecerizabile și o parte dintre producătorii relevanți de energie electrică și termică în cogenerare aferente unităților administrativ teritoriale, de la care s-au obținut date.
Estimarea privind producţia de energie electrică a ţării pentru perioada 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, inclusiv a cantităților de combustibili și apă necesare pentru realizarea acesteia, a avut la bază cantităţile prognozate a fi realizate de producătorii de energie electrică și de producătorii de energie electrică şi termică în cogenerare, evaluate de aceștia în baza contractelor pe care le au în derulare și/sau pe care preconizează că le vor încheia pe pieţele de energie electrică, precum şi în baza prevederilor bugetelor proprii de venituri şi cheltuieli și a situațiilor economico-financiare ale operatorilor economici. Informațiile cuprinse în prezentul document au fost comunicate de către toți producătorii / operatorii economici, inclusiv cei aflați în procedură de insolvență.
În nota de fundamentare se mențioenază că pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, ținând cont de faptul că există, în continuare, un nivel ridicat de incertitudine privind evoluția economică cauzată de prețul energiei electrice și al gazelor naturale din țara și din Europa, precum și privind prognozele meteorologice cu orizont mediu și mare de timp, Dispecerul Energetic Național a prognozat un scenariu care ia în considerare o corecție pe baza influenței temperaturilor medii lunare.
„Pentru estimarea consumului brut de energie electrică al țării aferent perioadei 1 noiembrie 2022 – 31 martie 2023, DEN a considerat un scenariu acoperitor, cu temperaturi în jurul mediilor lunare multianuale. Totodată, s-a ținut cont de scăderea consumului brut de energie electrică din prima jumătate a acestui an, de cca. 5 % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, în același timp au fost luate în considerare și disfuncționalitățile inerente din rețeaua de termoficare a municipiului București și a altor orașe, care vor conduce la utilizarea surselor de încălzire pe bază de energie electrică, ceea ce se va reflecta într-o creștere a consumului de energie electrică. În aceste condiții, consumul intern brut prognozat de DEN este în medie cu cca. 0,7 % mai mic decât cel înregistrat în perioada 01.11.2021 – 31.03.2022. Pentru aceeași perioadă, respectiv noiembrie 2022 – martie 2023, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a prognozat un consum mediu cu 1,2 % mai mic decât valorile înregistrate în perioada similară a anului precedent”, de arată în nota de fundamentare.
„În perioada de iarnă, pot avea loc disfuncționalități în rețeaua de transport gaze naturale, respectiv scăderea presiunii gazelor naturale în rețeaua de transport, fie din cauza creșterii consumului casnic de gaze naturale pe fondul temperaturilor scăzute, fie din lipsa unor cantități suficiente a gazelor din import, situație care poate conduce la reducerea producției de energie electrică în termocentralele cu funcționare pe gaze naturale. În aceste condiții, se impune colaborarea cât mai stransă a celor doi operatori de transport și sistem în vederea funcționării echilibrate a SEN și SNTGN, în conformitate cu prevederile Codurilor de rețea aferente celor două sisteme”, conform documentului guvernamental.
Componența Comandamentului energetic de iarnă:
Operatorii de Transport și Sistem:
Operatori economici din sectorul energie și gaze naturale:
Nota de Fundamentare Noul Format Com Iarna by Gandul.info on Scribd