CORONACRIZĂ. Sindicaliștii din industria alimentară trag un semnal de alarmă: „Murim, se pierd banii și totul se dă peste cap”

Șefia Federației Naționale a Sindicatelor din Industria Alimentară (SindAlimenta) face apel la înțelepciunea de care ar trebui să dea dovadă Guvernul României în această perioadă dificilă și solicită ajutor din partea decidenților statului, astfel încât IMM-urile din sector să nu piardă angajați în plină „Coronacriză”, ca urmare a fenomenului de scădere abruptă a afacerilor, iar aceștia să îngroașe rândurile pauperizaților.

O bună parte dintre aceste mici afaceri din turism, organizarea de evenimente, alimentație publică și altele au fost finanțate cu bani europeni.

Situația actuală, una care ar putea duce la falimente masive în perioada următoare, ar putea fi compensată prin măsuri de urgență luate de Executivul de la București.

„Noi derulăm foarte multe proiecte pe fonduri europene, ne mândrim și ne lăudăm cu aceste startup-uri, care sunt niște afaceri mici și care duc la angajarea a două-trei persoane, generatoare de venituri pentru stat și la asigurarea unui câștig decent pentru cel care deține afacerea respectivă. Sunt afaceri mici, în derulare. Sunt mii sau, poate, zeci de mii de astfel de firme. În momentul de față, foarte multe dintre aceste firme au obiecte de activitate organizarea de evenimente, turism, fast-food, mici exploatații agrozootehnice etc.

Oamenii aceștia nu mai pot lucra la capacitate în această perioadă, nu-și pot atinge indicatorii conform ghidului proiectelor. Eu, ca beneficiar, nu-mi pot atinge indicatorii, murim, se pierd banii și totul se dă peste cap. Normal, tot acest guvern, indiferent care ar fi el, ar trebui să decidă implementarea proiectelor cu trei luni de zile, astfel încât să se poată atinge indicatorii”, a declarat pentru Gândul.ro, Dragoș Frumosu, președintele SindAlimenta.

El spune că dacă aceste întreprinderi mici și mijlocii (IMM) vor falimenta, se vor pierde locuri de muncă, nu vor mai fi încasări la bugetul consolidat, iar dezastrul va bate la ușă.

„Dacă vom pierde societăți comerciale, dacă vor scădea vânzările, și societățile mijlocii și mari își vor pierde din angajați. Efectul este sub formă de bumerang. Pierdem producție, pierdem bani încasați la buget, pierdem angajați și-i transformăm în șomeri și este un dezastru național”, a mai adăugat Frumosu.

Emil Dumitru, SS MADR: „Fiind stare excepțională, ne gândim la toate soluțiile”

Întrebat fiind de către reporterii Gândul.ro ce soluții de criză poate oferi Guvernul României problemelor cu care s-ar putea confrunta sectorul agroalimentar românesc, Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), a precizat că, alături de Ministerul Finanțelor Publice, specialiștii MADR gândesc soluții fiscale menite să sprijine domeniul agroindustrial românesc.

„Noi ne dorim foarte tare să nu avem pierderi economice. Dacă vom avea însă pierderi economice, ne gândim împreună cu Ministerul de Finanțe să identificăm niște soluții fiscale, prin care fermele care ar putea suferi din punct de vedere fiscal, să fie susținute de către statul român”.

„Fermierii care produc pentru piață, într-un mod organizat, au norme de biosecuritate pe care trebuie să le respecte cu sfințenie, pentru a diminua riscurile generate de această pandemie. Din perspectiva noastră, fiind stare excepțională pe care n-am mai întâlnit-o, ne gândim la toate soluțiile în care fermierii și industria alimentară își continuă activitatea, fără să avem sincope, iar dacă vor exista pierderi economice, să identificăm niște soluții fiscale prin care să sprijinim sectorul agroindustrial din România”, a afirmat Dumitru.

CNIPMMR despre efectele COVID-19: Impact „în creștere” asupra anumitor sectoare ale economiei

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) anunța deja din 9 martie 2020 că solicită o acțiune rapidă din partea instituțiilor publice pentru a evita criza.

Potrivit unei informări primite la redacție, pe fondul intensificării efectelor virusului COVID-19 în Europa și a măsurilor luate pentru a limita răspândirea, CNIPMMR a primit o serie de informații de la membrii săi care indică deja un impact în creștere asupra anumitor sectoare ale economiei, în special pentru IMM-uri.

CNIPMMR consideră că este necesară o acțiune rapidă pe utilizarea de instrumente financiare pentru a asigura lichiditatea și pentru a furniza capital de lucru prin utilizarea normelor existente privind ajutoarele de stat.

„Posibilitățile sunt oferite de reglementările de minimis sau de schemele de salvare și restructurare”, menționează reprezentanții CNIPMMR.

De asemenea, Consiliul vede oportună alocarea de fonduri disponibile din cadrul financiar 2014-2020 către furnizarea de capital de lucru IMM-urilor, precum și crearea de mecanisme care să ofere asistență IMM-urilor aflate în dificultate.

În plus, se vrea orientarea bugetului României spre investiții imediate în economie prin modificarea legislației privind achizițiile publice pentru a da posibilitatea IMM-urilor de a avea acces mai facil, dar și modificarea legislației privind Codul Muncii și flexibilizarea cadrului legislativ: muncă temporară, work from home, tele-muncă etc.

Nu în ultimul rând, CNIPMMR își dorește din partea autorităților române oferirea de facilități prin prelungirea termenelor cu plățile impozitelor și contribuțiilor sociale, precum și operaționalizarea de instrumente specifice domeniilor aflate în dificultate în acest moment, cum sunt oferirea imediată a voucherelor de vacanță, respectiv regândirea schemelor privind expozițiile și târgurile și oferirea de capital de lucru IMM-urilor care desfășoară activități de export și acordarea de subvenții pentru plata salariilor în domeniul transporturilor.

„În aceste momente dificile, România are nevoie de solidaritate socială și economică, să folosim toate resursele umane și profesionale pentru a depăși această perioada critică. IMM-urile sunt cele mai vulnerabile, dar și cele capabile să susțină economia României, de aceea este  imperios necesar să luăm o serie de măsuri care să ne pregătească pentru preîntâmpinarea unei crize. Am încredere că vom reuși să depășim  această perioada dificilă și că împreună vom dovedi că suntem solidari și puternici”, a declarat Florin Jianu, președinte CNIPMMR.

Comisia Europeană: Flexibilitatea schemelor privind ajutoarele de stat

Principalul răspuns fiscal la COVID-19 va proveni din bugetele naționale ale statelor membre, a anunțat vineri, 13 martie 2020, Comisia Europeană.

Potrivit Executivului comunitar, normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să ia măsuri rapide și eficace pentru a sprijini cetățenii și companiile, în special IMM-urile, care se confruntă cu dificultăți economice din cauza pandemiei COVID-19.

„Statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample, în conformitate cu normele UE existente. În primul rând, acestea pot decide să ia măsuri, cum ar fi subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau contribuții sociale”, se menționează într-un document remis la redacție.

În plus, spun cei de la Comisie, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de exemplu în cazul serviciilor anulate sau al biletelor care nu sunt rambursate de către operatorii în cauză.

De asemenea, normele UE privind ajutoarele de stat le permit statelor membre să ajute companiile să facă față deficitelor de lichidități și care au nevoie rapid de ajutor pentru salvare.

Articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE permite statelor membre să despăgubească companiile pentru prejudiciile cauzate în mod direct de evenimente excepționale, inclusiv măsuri în sectoare precum aviația și turismul.

Până ora publicării materialului au fost confirmate 82 de cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus).

Persoanele infectate cu COVID-19 (coronavirus) sunt internate în spitale din București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova și Constanța și se află sub supraveghere medicală permanentă.

Starea generală a pacienților este bună, cu excepția pacientului internat la ATI la Institutul Victor Babeș.

Sursă foto: Pixabay/ caracter ilustrativ