Prima pagină » Economic » Creatorul Bitdefender, Florin Talpeș, trage un semnal de alarmă: România este CODAȘĂ la folosirea digitalului în guvernare

Creatorul Bitdefender, Florin Talpeș, trage un semnal de alarmă: România este CODAȘĂ la folosirea digitalului în guvernare

Cum privește un antreprenor o inițiativă politică între state, despre reducerea decalajelor în materie de tehnologie și digital dintre Est și Vest, precum și economia digitală. Vezi ce a spus antreprenorul despre tehnologia folosită pentru guvernare în România

Talpeș este creatorul Bitdefender, soluție de securitate cu peste 500 de milioane de clienți în întreaga lume și a participat, la forumul de afaceri al Inițiativei celor Trei Mări, la o discuție despre interconectarea digitală a țărilor membre ale inițiativei.

Reporter: Bună dimineața, ne aflăm la summitul Inițiativei celor Trei Mări, unde interconectarea digitală este una din temele majore ale inițiativei. Din punctul de vedere al unui antreprenor, ce înseamnă asta? Există business pentru dumneavoastră?

Florin Talpeș: În primul rând, înseamnă un grup de țări care pot să aibă un set de interese comune mult mai consistent decât un grup mai larg de țări. Acele țări pot să lucreze împreună pentru a crea piață, pentru a proteja piața, și așa mai departe. Din punctul nostru de vedere, al securității digitale, problema cea mai mare este că o bună parte din aceste țări sunt un fel de frontieră a Uniunii Europene și ele sunt ținta unor atacuri targetate masive. Este vorba de infrastructurile lor, care pot să fie în întreprinderi mari, este vorba de infrastructuri critice, și așa mai departe. Deci, din punctul nostru de vedere, de exemplu, în toate țările astea, în majoritatea lor am văzut că lipsește un set de standarde care să fie impuse cumva celor care gestionează infrastructurile lor critice sau întreprinderilor pentru protejarea infrastructurii digitale. Americanii au ceea ce se cheamă „common criteria” sau criteriile comune care sunt impuse tuturor celor care vor să facă ceva în zona respectivă. Evident că impunerea anumitor standarde, acum fiind un fel de Vest sălbatec în ceea ce privește securitatea, impune unor state să creeze o piață mai propice companiilor care fac parte din uniunea țărilor, ori că vorbim de Uniunea Europeană, ori că vorbim de NATO.

Reporter: Inițiativa și-a propus să reducă decalajele dintre Vest și Est, un anume decalaj există și în domeniul tehnologic. Cum credeți că se poate depăși situația?

Florin Talpeș: Unul din decalajele mari pe care le vedem, de exemplu, este tehnologia folosită pentru guvernare. România este una din țările codașe la inovarea folosirii digitalului în guvernarea locală sau în guvernarea centrală. Evident că un mai mare focus, implicarea industriei care este o industrie ce a devenit un fel de fanion, de drapel al României în ultima vreme, industria de tehnologie, implicarea ei și în gândirea modului în care poate fi digializată guvernarea locală sau centrală, cred că asta poate să fie un stimul major pentru creșterea industriei de profil. Și lucrul ăsta poate fi făcut în toate țările din regiune. Deci toate țările din regiune pot să ofere piața locală ca un fel de teren de test, de inovare, de însămânțare a unor soluții care apoi să meargă global. Fiindcă specificul industriei de tehnologie este că inovarea ar trebui să fie globală, deci dacă inovezi și se dovedește că e bine într-un loc poți să găsești multe alte locuri în lumea asta unde să vinzi acea soluție.

Reporter: Dar credeți că este posibil ca digitalizarea în România, unde avem o situație destul de ciudată în sensul că nici măcar rețelele ministerelor nu comunică între ele, și noi vorbim de economie digitală și de globalizare….

Florin Talpeș: România are o situație paradoxală. Din punct de vedere tehnologic, dacă ne uităm doar la infrastructura de comunicații, cum zicem noi, autostrăzile digitale, sunt mult mai dezvoltate decât autostrăzile fizice. România are o infrastructură care este destul de competitivă, industria de tehnologie s-a afirmat ca una din industriile cu foarte mare potențial din întreaga Europă, industria românească de tehnologie a început să se poziționeze, dar atunci când vorbim de aplicații în zona administrației suntem aproape de zero. Dacă ne uităm la modul în care crește industria vedem că este o industrie care crește pe export. Crește semnificativ, cu un ritm mare, pe export, asta înseamnă că industria românească țintește alte țări, în schimb, când vorbim de creșterea pieței locale, vorbim de o creștere aproape de zero sau chiar negativă, ceea ce înseamnă că există un foarte mare potențial, avem know-how, avem resurse cu care să facem, dar lipsește voința politică pentru a face lucrul ăsta, pentru că și acolo unde ați vorbit de integrare, de intercomunicare, noi trebuie să ieșim din zona în care vorbim de propriile moșii, moșia mea este Ministerul de Interne, moșia mea este cadastrul, moșia mea este fiscul, toate astea trebuie integrate, dar este o decizie politică.

Reporter: Apropo de ce spuneați mai devreme, economia digitală a ajuns să cântărească destul de greu în Produsul Intern Brut al României, avem undeva la 4%,

Florin Talpeș:..chiar se îndreaptă spre 5%…

Reporter: Iată. Și sunt cîteva zeci de mii de softiști care…

Florin Talpeș: ..anul acesta vor fi peste 100.000…

Reporter: Dar în continuare există un deficit, pe piață, de oameni. Ce măsuri ar trebui să ia autoritățile și sistemul de învățământ ca să rezolve situația?

Florin Talpeș: Noi încercăm, ca industrie, să lucrăm mult cu autoritățile, cu Ministerul Educației, pentru a ajuta la rezolvarea problemei și un punct-cheie aici a fost introducerea informaticii în clasele 5 – 6, numai că atunci când am oferit sprijinul industriei pentru a ajuta la formarea de profesori, formarea de cursuri pentru profesori, de a face ceea ce e numit coaching pentru profesori, am fost puțin dați la o parte. Ori, constatăm acuma că e nevoie foarte mare, este o criză de profesori care să predea informatica în gimnaziu, nu știu cum și de unde să învețe, industria poate să ajute foarte mult cu condiția ca sistemul de educație să vrea.

Autor

Citește și