Statele zonei euro și FMI au acordat Ciprului un an suplimentar pentru îndeplinirea țintelor bugetare în cadrul acordului de ajutor financiar extern, cu împrumuturi de 10 miliarde de euro, potrivit unei variante preliminare a acordului, informează Mediafax, citând Wall Street Journal.
Cipru va trebui să ajungă la un surplus bugetar primar, excluzând cheltuielile cu serviciul datoriei, de 4% în 2017, față de ținta anterioară de 2016, întrucât șocul cauzat de închiderea sistemului bancar pentru aproape două săptămâni în martie amenință să afecteze grav economia țării.
Pentru acest an, Cipru estimează un deficit bugetar primar de 2,4% din PIB.
„Așezarea finanțelor publice pe o cale sustenabilă este prioritară pentru stabilizarea economiei și revenirea încrederii companiilor, populației și investitorilor străini în perspectivele economice pe termen lung ale țării”, se arată în proiectul de acord obținut de Wall Street Journal.
Cipru și-a asumat o listă lungă de obiective în schimbul împrumuturilor de 10 miliarde de euro, inclusiv reduceri de cheltuieli și majorări de taxe, precum și restructurarea sectorului bancar.
Potrivit înțelegerii, Cipru a închis a doua mare bancă a țării, Cyprus Popular Bank (Laiki), și mută activele solide la cea mai mare instituție de credit de pe insulă, Bank of Cyprus.
Deponenții ar putea pierde 40-60% din sumele mai mari de 100.000 de euro deținute la Bank of Cyprus, în timp ce la Laiki pierderile peste nivelul asigurat s-ar putea situa la 80%.
Acordul cu zona euro și FMI prevede ca Cipru să adopte măsuri de austeritate cu un impact de 351 milioane de euro în acest an, sumă echivalentă cu 2,1% din PIB. Printre acestea se numără majorarea taxei pe profit de la 10% la 12,5%, a TVA de la 17% la 18% și creșterea accizelor pe produse din tutun și alcool.