Creșterea economică SE VA REDUCE în 2018

„Scenariul de bază al proiecției (n.red. – privind evoluția ratei anuale a inflației) prevede decelerarea notabilă a creșterii economice în 2018, marcată de evoluțiile nefavorabile din trimestrul I, inclusiv în contextul diminuării încrederii agenților economici”, se subliniază în Raportul BNR asupra inflației.

Pentru sfârșitul acestui an, Banca Națională și-a redus ușor proiecția ratei anuale a inflației față de luna mai, de la 3,6% la 3,5%, reintrând astfel în limita maximă a țintei, care este de 2,5% +/- 1%. De asemenea, pentru finele anului viitor, proiecția inflației a fost ajustată de la 3% la 2,7%.

Aprecierea privind reducerea notabilă a creșterii economiei țării noastre se bazează, în principal, pe faptul că, în 2017, economia României a crescut cu 6,9% față de anul anterior, iar în primele trei luni ale acestui an a crescut cu 4%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut și a stagnat față de trimestrul IV 2017. Guvernul și-a construit proiectul de buget pentru acest an pe o creștere a PIB de 5,5%, menținând estimarea și pentru prima rectificare bugetară.

Mugur Isărescu a menționat, în cadrul conferinței de presă de prezentare a raportului, că această scădere a economiei are consecințe bune, în sensul că economia României se apropie de potențial, care este în jur de 4%. „Dacă asigurăm creștere sustenabilă, în apropierea potențialului, pe termen lung, nu suișuri și coborâșuri, eu zic că este mult mai bine. La nivel istoric, în economia mondială, s-a arătat că țările care au apăsat prea tare pe accelerație și au avut 7%, după care căderi spre zero sau chiar negative, după care iar în sus, pe termen lung, la 20 de ani, au progresat mai puțin decât cele care au mers cu 4% sau 5% pe perioade mai îndelungate. (…) Mergem mai temperat, dar mai sigur. (…) Nu poți să ai creștere economică cu frânturi de infrastructură”, a explicat Isărescu.

Guvernatorul băncii centrale a menționat că o creștere economică sustenabilă de peste 4% ar trebui să se bazeze pe investiții, productivitate, tehnologie, eficiența muncii. În prezent, creșterea economică se bazează pe consum, ponderea acestuia – de peste 80% – fiind în scădere.

„Excedentul de cerere, cel care determină inflația de fond, s-a diminuat aș spune semnificativ sub ceea ce prognozam noi anul trecut – lucru bun. Pare să fie și cu o parte mai puțin bună, în sensul că creșterea economică nu mai este de 7%, se duce undeva spre 4%. Vom vedea în lunile următoare. Vrem creștere economică mai mare? Trebuie să stimulăm potențialul economiei, nu numai cererea. Dacă stimulăm numai cererea și ea este peste potențial, peste ceea ce poate să dea economia, nu pot fi decât două efecte. Unu, creăm locuri de muncă în străinătate, adică importăm mai mult ca să acoperim excesul de cerere – nu cred că este de dorit. Este de dorit ca stimularea cererii să fie corelată cu potențialul economiei, adică economia să producă ceea ce se cere în plus. Sau creăm inflație. Nici acest lucru nu este de dorit. (…) Sperăm că și deficitele externe, unde apare acest exces de cerere, să se tempereze. Sperăm să creăm mai multe locuri de muncă din cerere, dar pe plan intern, și nu pentru vecini”, a subliniat Isărescu.

În prezent, BNR estimează un excedent de cerere de 2% – sub nivelul de 4%, cât îl estimase anul trecut.

„Odată cu temperarea creșterii consumului, avem și o reducere a încrederii în economie, așa percepe publicul. Dacă nu este consum sau nu este creștere economică, încrederea în economie nu crește. Unde avem cea mai sensibilă scădere a încrederii în economie? În partea de consum. Mi se pare normal”, a mai spus Isărescu.

În ceea ce privește încrederea agenților economici, în raportul menționat se precizează: „Pentru perioada următoare, se conturează o redresare a apetitului pentru consum (fără a fi anticipate însă ritmuri de magnitudinea celor din anul precedent), având în vedere dinamica robustă înregistrată de salariul net real în intervalul martie-mai 2018 (peste 9 la sută, în termeni anuali), precum și întreruperea, după patru trimestre, a traiectoriei descrescătoare a încrederii consumatorilor, valoarea medie a indicatorului CE-DG ECFIN plasându-se totuși în aprilie-iunie la un nivel foarte scăzut pentru perioada ultimilor trei ani și jumătate (-24,5 puncte). Perspectiva este confirmată de traiectoria achizițiilor de bunuri și servicii, decelerările succesive observate pe parcursul primului trimestru fiind urmate în lunile aprilie și mai de intensificări ale ratei anuale de creștere, inclusiv pe seama unui apel mai pronunțat la resurse împrumutate. Perspectiva pozitivă la nivelul cererii este oarecum estompată de scăderea optimismului operatorilor din comerț și, în măsură mai mică, din servicii, indicatorii de încredere corespunzători situându-se în trimestrul II la valori inferioare celor consemnate pe parcursul ultimului an”.

Denumirea indicatorului CE-DG ECFIN provine de la Directorate-General Financial and Economic Affairs (DG ECFIN), departament al Comisiei Europene (CE).

„Pe ansamblul trimestrului II, consumatorii și operatorii comerciali și-au ajustat în sens ascendent anticipațiile privind evoluția prețurilor, în timp ce în industrie, servicii și construcții rezultatele Sondajului DG ECFIN indică o temperare a așteptărilor referitoare la dinamica prețurilor în următoarele trei luni. Cu toate acestea, soldurile opiniilor exprimate în cadrul sondajului rămân superioare mediei pe termen lung (2010-2017) în cazul tuturor operatorilor economici. Totodată, anticipațiile analiștilor bancari privind inflația la finele anului 2018 au continuat să se deplaseze pe o traiectorie crescătoare, depășind marginal limita superioară a intervalului asociat țintei de inflație (chiar dacă modificarea a fost mai puțin amplă comparativ cu trimestrul I 2018). În schimb, ratele așteptate ale inflației pe orizonturile mai îndepărtate (până la doi ani) au rămas în interiorul intervalului țintei, plasându-se la valori similare celor anticipate în primele trei luni ale anului 2018″, se mai explică în cel mai recent Raport asupra inflației.

În primul trimestru al acestui an, consumul privat și-a încetinit rata anuală de creștere față de ultimul trimestru al anului 2017 (de la 8,3% la 4,1%), în condițiile în care evoluția venitului disponibil al populației a fost marcată de accelerarea inflației și de majorarea ratelor dobânzilor bancare. „Iar încrederea consumatorilor a continuat să se deterioreze, pe fondul incertitudinilor cu privire la impactul exercitat asupra veniturilor nete de modificările de natură fiscală operate la începutul anului 2018, precum și la situația economică în general”, se subliniază în raportul BNR.

Astfel, tipurile de produse pentru care a scăzut cererea în primul trimestrul al acestui an au fost cele cu sensibilitate ridicată la schimbările survenite în puterea de cumpărare și în sentimentul populației, respectiv bunurile de folosință îndelungată și serviciile de piață.

Printre cauzele scăderii încrederii consumatorilor, guvernatorul BNR a menționat o scădere a salarilor mai redusă față de așteptările salariaților, alături de o creștere mai mare a prețurilor, precum cel al gazelor. „Atunci încrederea, mai ales încrederea consumatorilor nu este evident în sus, dar nici evident în jos. Zic că este o temperare. Când ai o încredere în economie a consumatorilor de 5%, eu spun că nu este rău. Nu pot să spun că era rău nici cu 12% sau 10%, dar cred că era cam mult optimism”, a detaliat Isărescu.

Pentru anul 2019, dinamica PIB este anticipată a accelera ușor și a se stabiliza în proximitatea celei potențiale, conform Raportului asupra inflației din august 2018.

„Pe parcursul intervalului de prognoză (n.red. – până la finele trimestrului II 2020), profilul dinamicii PIB reflectă tracțiunea de mai mică amploare din partea cererii interne, în principal ca urmare a evoluției consumului, afectat de atenuarea marcantă a creșterii venitului disponibil real, inclusiv pe fondul reducerii așteptate a stimulului fiscal. Contribuția exportului net este anticipată a se poziționa la valori aproximativ neutre, indusă de persistența unei dinamici ușor mai alerte a exporturilor de bunuri și servicii comparativ cu cea a importurilor”, se estimează în Raport.