Creșterea pensiilor şi stabilitatea politică sunt importante pentru ratingul de ţară al României (Fitch Ratings). Care sunt măsurile nepopulare care riscă să afecteze revenirea economiei

Propunerea Executivului de la București, care vizează o majorare a pensiilor cu 14% începând din luna septembrie a anului în curs, ar diminua provocările la adresa consolidării finanţelor publice, comparativ cu o creştere de 40% bugetată anterior, dar cu toate acestea, eventuala majorare va depinde de calculele politice anterioare alegerilor, apreciază agenția de evaluare financiară Fitch Ratings.

Cu toate acestea, mai subliniază agenția, o creștere semnificativă a pensiilor rămâne un risc la adresa prognozelor fiscale de bază.

Conform sursei citate, atât majorarea pensiilor, cât şi stabilitatea politică sunt importante pentru ratingul de ţară al României.

Un element sensibil pentru rating ar fi o deteriorare semnificativă a sustenabilităţii datoriei pe termen mediu, de exemplu de pe urma unui eşec în a compensa sau a amâna majorarea pensiilor în actualul context de cheltuieli şi/sau implementarea unei strategii credibile de consolidare pe termen mediu după şocul provocat de pandemie.

„Cu cât va fi mai mare majorarea pensiilor, cu atât va fi mai mare provocarea de a introduce măsuri de compensare care ar evita declanşarea acestui element sensibil pentru rating”, avertizează experții agenției de evaluare financiară.

Ei spun că o majorare de 14% a pensiilor ar creşte în mod permanent cheltuielile bugetare anuale cu 1-1,2 puncte procentuale din PIB începând cu 2021, în timp ce majorarea cu 40% ar creşte cheltuielile anuale cu 4 puncte procentuale.

Majorarea TVA (măsură compensatorie nepopulară) riscă să afecteze revenirea economiei

În altă ordine de idei, specialiștii agenției susțin că flexibilitatea bugetară este limitată şi ar putea fi nevoie de cheltuieli suplimentare pentru a atenua impactul crizei COVID-19, însă măsuri compensatorii, precum creşterea TVA, s-ar putea dovedi nepopulare şi riscă să afecteze revenirea economiei.

Pe de altă parte, experții instituției citate consideră că este posibil ca fondurile disponibile României, în cadrul programului UE de revenire, să fie consistente şi ar trebui să ofere un sprijin pe termen mediu pentru finanţele publice.

„Modul în care autorităţile vor răspunde la deteriorarea fiscală va influenţa şi decizia Fitch în ceea ce priveşte perspectiva negativă asociată ratingului suveran «BBB minus» acordat României.

Cadrul fiscal din România este printre cele mai slabe din UE, iar progresele în ancorarea ţintelor fiscale pe termen mediu au fost limitate. Există spaţiu pentru îmbunătăţire, în special având în vedere perspectivele unui sprijin substanţial din partea fondului UE, însă perspectivele politice incerte creează riscuri negative”, susţin cei de la Fitch.

„Discutăm cu ei. Am discutat şi în această săptămână, cu două dintre agenţiile de rating”, (Cîțu, MFP)

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, preciza marţi seara că, dacă se pierde încrederea investitorilor străini, România nu prea mai are de unde să se împrumute.

„Aici cu ratingurile, da, urmează, şi în septembrie mai avem evaluări. Noi am reuşit, ştiţi foarte bine, acum două luni de zile să menţinem ratingul României, chiar înainte de a avea o decizie clară asupra pensiilor şi am convins că nu vom lua o decizie care să destabilizeze”.

„Dar discutăm cu ei. Am discutat şi în această săptămână, cu două dintre agenţiile de rating. Vom discuta săptămâna viitoare cu a treia. Discutăm întotdeauna, suntem foarte transparenţi, le spunem exact care sunt scenariile pe care lucrăm şi le prezint şi scenariile dacă guvernul pică.

„Toate scenariile sunt prezentate pentru că nu vreau să existe surprize. Acolo avem nevoie de încredere pentru că acest deficit îl finanţăm bineînţeles din împrumuturi din piaţă”, mai menționa ministrul de resort.