Creșterile salariale din companiile de stat vor fi limitate la 60% din sporul de productivitate

Creșterile salariale din regiile autonome sau companiile de stat vor fi limitate la cel mult 60% din sporul de productivitate a muncii, majorările incluzând primele, sporurile sau bonusurile pe care acești operatori economici le pot acorda, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență al MFP.

„Creșterea câștigului mediu brut lunar pe salariat nu poate depăși 60% din indicele de creștere a productivității muncii calculată în unități valorice sau fizice, după caz”, se arată în proiectul de ordonanță de urgență.

Proiectul include și prevederea potrivit căreia contractele colective de muncă se negociază, în condițiile legii, după aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici, în limitele și
în condițiile stabilite prin bugetele de venituri și cheltuieli.

Câștigul mediu brut lunar pe salariat este calculat ca raport între cheltuielile de natură salarială și numărul mediu de salariați/numărul de luni aferente.

Proiectul definește, de asemenea, cheltuielile de natură salarială, care includ cheltuielile cu salariile și bonusurile acordate salariaților în bani și/sau în natură, în timp ce cheltuielile cu salariile reprezintă salariile de bază, sporurile, prime și alte adaosuri și bonificații, pentru a căror determinare se folosește ca element de calcul salariul de bază, sau alte modalități de determinare și care se acordă conform Contractului colectiv sau individual de muncă.

Potrivit legiuitorului, bonusurile reprezintă orice alte avantaje acordate salariaților, în scop personal, în bani și/sau în natură, conform prevederilor legale și ale Contractului colectiv sau
individual de muncă.

Proiectul de act normativ stabilește că productivitatea muncii în unități valorice se va calcula ca raport dintre valoarea veniturilor totale din exploatare și numărul mediu de salariați, în timp ce productivitatea muncii în unități fizice va rezulta din raportul dintre cantitatea de produse finite obținute din activitatea de bază, conform obiectului principal de activitate, a cărei expresie valorică se regăsește în veniturile de exploatare și reprezintă mai mult de 50% din nivelul acestora și numărul mediu de salariați.

„La fundamentarea bugetelor de venituri și cheltuieli operatorii economici au în vedere, dar fără a se limita la acestea, următoarele: a) respectarea politicii Guvernului și unităților administrativ teritoriale privind îmbunătățirea performanțelor economico-financiare ale operatorilor economici; b) respectarea obiectivelor de politică salarială stabilită prin Legea anuală a bugetului de stat;
c) criteriile de performanță specifice și obiectivele cuantificate privind reducerea plăților și creanțelor restante, reducerea pierderilor, creșterea profitului, a cifrei de afaceri precum și creșterea productivității muncii, prevăzute în contractele de mandat, stabilite în corelație cu strategia de administrare a Consiliului de Administrație/Consiliului de Supraveghere și a planului de management al
directorilor/membrilor directoratului operatorilor economici; d) programele de achiziții de bunuri și servicii pentru desfășurarea activității, fundamentate pe baza posibilităților reale de plată a acestora;
e) programele de investiții și dotări, fundamentate în limita surselor legale de finanțare a acestora; f) programele de reducere a plăților/creanțelor restante”, se mai arată în proiectul de act normativ.

În situația în care gradul de realizare a veniturilor totale aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli, în fiecare din ultimii 2 ani, a fost mai mic de 90%, fundamentarea veniturilor totale pentru anul curent este cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent.

„Operatorii economici prezintă, în vederea aprobării, după consultarea prealabilă a organizațiilor sindicale, bugetul de venituri și cheltuieli însoțit de anexele de fundamentare, organelor administrației publice centrale ori locale, după caz, în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea sau în portofoliu cărora se află, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a Legii anuale a bugetului de stat, cu excepția societăților comerciale a căror acțiuni sunt tranzacționate pe o piață reglementată care vor prezenta bugetul de venituri și cheltuieli în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat”, precizează documentul.

Până la aprobarea bugetelor de venituri și cheltuieli pentru anul curent, operatorii economici pot efectua cheltuieli lunar, în limita a 1/12 din cheltuielile aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli ale anului precedent sau 1/12 din cheltuielile propuse în proiectul de buget aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor, respectiv Consiliul de Administrație al operatorului economic, după caz,
în situația în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.

Prin excepție, operatorii economici, care datorită specificității activității desfășurate, concentrează realizarea acesteia într-o anumită perioadă a anului, pot efectua în această perioadă cheltuieli mai mari de 1/12 din cheltuielile aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli al anului precedent, cu aprobarea ordonatorului principal de credite în subordinea, în coordonarea, sub autoritatea, sau în portofoliul cărora se află.

Limita de cheltuieli se calculează ținând cont de numărul de luni pentru care a fost aprobat ultimul buget de venituri și cheltuieli.

Formatul și structura bugetului de venituri și cheltuieli, anexele de fundamentare, precum și modul de calcul al indicatorilor prevăzuți în acestea, se aprobă prin ordin al ministerului finanțelor publice.

Execuția bugetelor de venituri și cheltuieli se face cu respectarea următoarele reguli: a) cheltuielile de natură salarială, numărul de personal la finele anului, aprobate prin bugetele de venituri și cheltuieli, reprezintă limite maxime ce nu pot fi depășite; b) în cazul în care se înregistrează depășiri sau nerealizări ale veniturilor totale aprobate, se pot efectua cheltuieli totale proporțional cu gradul de realizare a veniturilor totale, cu încadrarea în indicatorii de eficiență aprobați; c) în cazul în care se înregistrează nerealizări ale surselor de finanțare a investițiilor aprobate se procedează la reconsiderarea angajamentelor aferente și la efectuarea tuturor demersurilor legale pentru ca recepția de servicii, lucrări și bunuri să fie efectuată la nivelul surselor de finanțare recalculate; d) nivelul plăților restante aprobat nu poate fi majorat ca urmare a nerealizării veniturilor totale aprobate; e) angajarea de cheltuieli din credite bugetare aprobate se va face la nivelul celor repartizate de ordonatorul principal de credite.

Ordonanța stabilește sancțiuni cu amenzi contravenționale între 5.000 și 10.000 de lei pentru nedepunerea în termen a bugetelor către autoritățile centrale sau locale competente, pentru nerespectarea limitelolor de cheltuieli stabilite pentru execuția bigetară sau depășirea nivelului plăților restante aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli.

În cazul depășirii limitelor de cheltuieli stabilite pentru perioada până la aprobarea bugetului pe anul curent, amenda contravențională poate ajunge chiar la diferența dintre limita de cheltuieli și cheltuielile efective realizate.