Crimeea cea SCUMPĂ. Cât mai valorează astăzi Crimeea, o destinație de lux de la Marea Neagră, în ochii turiștilor străini. ANALIZĂ GÂNDUL

Plaje cu nisip fin încadrate de faleze numai bune pentru promenadă, palmieri, hoteluri de lux cu servicii pe măsură, dar și prețuri piperate care concurau oricând cu cele de pe malul rusesc al Mării Negre – cel mai scump din regiune, și porturi impresionante. Aceasta era până acum Crimeea în ochii turiștilor.

Acum însă, pe fondul crizei din regiune, al milițiilor proruse care preiau controlul unor obiective de mare interes și al alipirii la Rusia, decăderea Crimeei de pe piedestalul destinațiilor de lux de la Marea Neagră pare inevitabilă.

Afectat nu va fi însă doar sectorul turistic din Crimeea, ci și cel ucrainean, iar primele efecte se fac deja simțite.

ACTUALITATE Caz REVOLTĂTOR în Marea Britanie. Un preot ortodox a refuzat înmormântarea unui copil de patru luni

13:43

SPORT Reacția lui Gigi Becali după ce FCSB a fost eliminată din Cupa României. „M-am uitat la un meci de parcă nu ar fi fost al meu”

13:43

FOTO: Filippo Monteforte/Mediafax Foto/AFP

Crimeea era vizitată anual de aproape 6 milioane de turiști, dintre care 1,5 milioane de ruși. În luna februarie, experții în domeniu au făcut publice prognoze dezamăgitoare pentru economia peninsulei. Circa 90% dintre ruși, care până acum ar fi fost mulțumiți cu un concediu în destinații din Crimeea, se orientează pentru vara aceasta spre regiunea Krasnodar, în ciuda faptului că stațiunile rusești au fost considerate dintotdeauna mai scumpe, potrivit datelor publicate de Pravda.

Totodată, aproape 70% dintre turiștii care au vizitat în ultimii ani stațiunile din peninsulă au fost ucraineni, în mare parte pentru că singurele legături feroviare și rutiere pe care le are aceasta cu continentul sunt cu Ucraina. Mulți dintre locuitorii Crimeei trăiesc de pe urma activităților turistice, iar în cazul în care turiștii ucraineni vor evita în această vară regiunea, întreg sectorul va avea de suferit. Pentru a nu ajunge într-o astfel de situație, autoritățile ruse au promis că vor reduce costurile de transport cu avionul spre peninsulă pentru a încuraja călătoriile în regiune, conform AP.

FOTO: Wikimedia Commons

Unul dintre cei mai importanți operatori de croaziere din lume, MSC Cruises și-a anunțat deja intenția de a renunța la opririle în Ialta, dar și la cele din Odesa, cel mai mare port maritim ucrainean, potrivit informațiilor obținute de gândul din partea specialiștilor din domeniul turismului.

FOTO: Viktor Drachev/Mediafax Foto/AFP

Ca alternativă, aceștia iau deja în considerare porturi din Grecia și din Bulgaria. Constanța, locul de unde chiar spre finalul anului trecut a avut loc prima plecare a unui vas de croazieră, tot o navă MSC, va rămâne doar un punct de trecere și nu va avea nimic de câștigat, din punct de vedere turistic, de pe urma crizei din Crimeea.

Crimeea, noua Transnistrie?

Alipirea Crimeei la Rusia s-a realizat în urma unui referendum cu rezultat covârșitor în favoarea autorității Moscovei. Reacțiile unora dintre cei mai influenți lideri ai lumii din ultima perioadă la adresa Rusiei au fost dure, iar oficialii ucraineni refuză să recunoască încorporarea Crimeei în Federația Rusă.

Vicepreședintele american Joe Biden a declarat miercuri că Statele Unite ar putea să trimită trupe în statele baltice pentru a asigura fostele republici sovietice îngrijorate de alipirea Crimeei la Rusia și a avertizat că „atât timp cât Rusia continuă pe calea pe care se află, ea se va confrunta cu o izolare politică și economică tot mai mare”, potrivit Mediafax.

FOTO: Viktor Drachev/Mediafax Foto/AFP

Fostul secretar de stat american Hillary Clinton s-a arătat la rândul său deranjată de demersul Rusiei și l-a acuzat pe președintele Vladimir Putin că încearcă să „rescrie” frontierele Europei de Est. Ea a adăugat că evitarea unui nou Război Rece depinde doar de Putin.

FOTO: Wikimedia Commons

Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci Crimeea se va transforma într-o nouă „‘țară-fantomă”, inexistentă din punct de vedere oficial, asemenea Transnistriei, care atrage un număr nesemnificativ de turiști.

„Destinațiile din Crimeea vor fi evitate o perioadă așa cum se întâmplă cu orice zonă de conflict”, a declarat pentru gândul Traian Bădulescu, consultant în domeniul turismului. „Ucraina în sine este afectată ca destinație turistică până nu se aplaneaă lucrurile”, a mai adăugat el.

FOTO: Sergei Venyavsky/Mediafax Foto/AFP

„Dacă în următoarea perioadă Crimeea nu este recunoscută ca o parte componentă a Rusiei, aceasta riscă să devină o destinație ca Transnistria”, este de părere consultantul explicând, totodată, că Transnistria atrage în prezent puțini turiști, în principal interesați să facă o incursiune în timp și să simtă atmosfera vechii URSS.

Efectele pe care le poate avea criza din Crimeea asupra României

Deși au avut un renume bun în rândul stațiunilor de la Marea Neagră și servicii de calitate, destinațiile din peninsulă nu i-au atras în mod deosebit pe români. Doar câteva sute de turiști din România ajungeau până acum în regiune, cei mai mulți orientându-se spre Ialta și Sevastopol. Acum însă numărul lor este așteptat să scadă, potrivt specialiștilor în domeniu contactați de gândul.

Prețurile piperate se numărau printre motivele care îi țineau pe români departe de astfel de destinații. Tariful unui sejur de șapte zile de cazare la un hotel de 4 stele, cu mic dejun inclus în tariful camerei, varia în sezol estival din 2013 între 800 de euro și 1.350 de euro, cu doar 270 de euro mai puțin decât pe litoralul rusesc, cel mai scump de la Marea Neagră, conform unei analize gândul de la acea vreme.

Cei care ajungeau pe litoralul ucrainian, spre exemplu, în Ialta puteau face o plimbare pe Promenadă sau o vizită la Delfinariu, la Grădina Botanică Nikitski, la Palatul Lavadia sau la casa memorială a prozatorului și dramaturgului Anton Cehov.

„Cuibul rândunicii”, un castel realizat în stil neo-gotic, construit în anul 1912 și proiectat la ordinul unui baron german, reprezenta la rândul său o atracție ce nu trebuia ratată.

Atunci când optau pentru o vacanță în Ucraina, românii preferau însă circuitele și vizitele la Odesa.

Ucrainenii se plasează în ultimii ani pe locul al patrulea în topul străinilor care vizitează România, după unguri, modoveni și bulgari. Doar în 2012, 740.000 de ucraineni au ajuns în țara noastră, numărul lor fiind în creștere ușoară față de anii anteriori, potrivit celor mai recente date publicate de Institutului Național de Statistică. Aici ar putea să se vadă efectele crizei din Crimeea asupra țării noastre.

FOTO: Sergei Venyavsky/Mediafax Foto/AFP

„Deja am primit informații de la unii operatori de incoming care aveau grupuri ce soseau din Ucraina. Evident că scăderea este foarte mare”, a declarat pentru gândul Lucia Morariu, președintele Asociației Naționale a Agențiiltor de Turism din România (ANAT).

„Cred că pe noi deocamdată nu ne influențează foarte tare problemele din Crimeea, în afară de segmentul de incoming”, ne-a mai explicat Morariu, adăugând că dacă contextul general economic afectează plecările din Rusia și din Ucraina către Antalia, atunci ar putea să apară o scădere de prețuri de care vor putea profita și românii.

Ce alte state au pierdut de-a lungul timpului turiști din cauza conflictelor

Egiptul și Tunisia sunt doar două dintre statele unde sectorul turistic a avut de pierdut masiv din cauza conflictelor apărute pe teritoriilor lor. Până acum 5 – 6 ani, circa 25.000 – 30.000 de români își petreceau concediile în aceste destinații.

După izbucnirea revoltelor, turiștii care alegeau aceste destinații de vacanță s-au orientat spre stațiuni din Grecia și din Turcia. Ambele state nu și-au revenit nici până în prezent complet pe plan turistic.

Serbia a fost ocolită și ea pentru o lungă perioadă de timp. În ultimii doi ani, acest stat a început să revină pe harta destinațiilor europene. Același lucru s-a întâmplat în cazul fostei Republici Iugoslave Macedonia, care vine la rândul său cu putere din urmă și atrage din ce în ce mai mulți turiști.