EXCLUSIV VIDEO | Cristian Bușoi, măsuri și previziuni privind criza energiei: „Într-adevăr, situația s-ar putea să fie foarte dramatică”
This browser does not support the video element.
Scumpirea energiei reprezintă probabil subiectul cel mai stresant pentru populație și industrii, în prezent, iar guvernele naționale, la fel ca și decidenții și legiuitorii europeni, dezbat în această perioadă măsuri menite să asigure acces la încălzire, dar fără să afecteze funcționarea economiilor, în esență să ușureze povara facturilor din sezonul rece, care este aproape aici. Cristian Bușoi, vicepreședinte și eurodeputat al Partidului Național Liberal, a detaliat, la GÂNDUL EXCLUSIV, mai ales în calitate de președinte al comisiei de specialitate din Parlamentul European, stadiul propunerilor inițiate și dezbătute la nivel comunitar, implicit perspectiva implementării acestora în fiecare stat membru al Uniunii Europene.
Astăzi, energia și criza prețurilor mari la energie reprezintă poate cel mai important subiect cu care ne confruntăm. Evident, face parte dintr-o serie de crize și situații dificile cu care Uniunea Europeană și, în general, întreaga omenire se confruntă, în contextul pandemiei, în contextul războiului, al invaziei militare ilegale a Rusiei în Ucraina, al inflației și al unei crize economice care se prefigurează și care sunt generate de mai mulți factori, dar un factor importat este cel al creșterii prețurilor la energie, la gaz, la electricitate, a explicat Cristian Bușoi, vicepreședinte și europarlamentar PNL, care conduce în prezent Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie, Comisia ITRE, din Parlamentul European – care este comisia responsabilă pentru tot ceea ce înseamnă legislație în domeniul energiei, legislație europeană, regulamente, directive.
În România, rata anuală a inflaţiei în luna septembrie 2022 comparativ cu luna august 2021 a ajuns la 15,9%, în creștere de la 15,3%, în august.
Creșterea prețului la curent, de la an la an, a ajuns la 24,98%, apogeul fiind la gaze, o scumpire cu 70,64%, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică.
Ce a declanșat creșterea prețurilor
Eurparlamentarul a amintit că nu războiul din Ucraina a declanșat creșterea prețurilor la energie, ci aceasta a început să fie resimțită din 2021, pe fondul pandemiei și a creșterii bruște a cererii, după doi ani în care cererea a fost destul de scăzută, din cauza restricțiilor din starea de urgență, a lockdown-urilor, a încetinirii activităților economice, mai ales în Asia, scumpire influențată și de Green Deal și de creșterea certificatelor pentru emisiile de CO2, dar și pe fondul scăderii foarte mari a producției interne de gaze naturale în Uniunea Europeană.
„Uitându-ne către viitor, către energiile curate – solar, eolian – și mai ales în contextul Green Deal și al taxonomiei, foarte mulți investitori nu și-au mai făcut planuri de afaceri pentru a crește producția internă de gaz”, a argumentat Cristian Bușoi, subliniind că, în opinia sa, creșterea urgentă a producției interne de gaz, în România și UE, reprezintă una dintre puținele soluții pe care le avem pentru a lupta cu criza energetică.
Un alt factor declanșator al scumpirilor a fost, evident, reducerea livrărilor de gaz către UE de către gigantul Gazprom, „poate cumva într-un plan dinainte stabilit al Rusiei”, astfel încât, în octombrie – noiembrie anul trecut au început să apară primele creșteri masive de prețuri.
„Această criză, aceste creșteri de prețuri de prețuri au fost permanentizate, exacerbate de invazia Ucrainei de către Rusia”, a contextualizat Cristian Bușoi.
Au fost simplificate regulile ajutorului de stat
Măsurile gândite și dezbătute la nivelul UE sunt menite să aibă un impact pozitiv asupra cetățenilor, industriilor, întreprinderilor mici și mijlocii, explică președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European.
„În primul rând, Comisia Europeană a venit cu un pachetul de măsuri adresate statelor membrie în care au simplificat regulile ajutorului de stat, pentru ca țările să poată oferi sprijin financiar IMM-urilor, marilor consumatori de energie și cetățenilor. Și, de exemplu, în România s-a venit cu schema de compensare și plafonare, modificată prin ordonanța care se afla astăzi în Parlament”, a detaliat Crisian Bușoi.
Propunerile la nivelul UE
Cristian Bușoi a detaliat și propunerea legislativă a Uniunii Europene, la care a lucrat și în calitate de președinte al Comisiei ITRE, prin care s-a cerut tuturor statelor membre, obligatoriu, să își umple depozitele de gaze cu cel puțin 80% din capacitate.
Depozitele de gaz din România au depășit, azi, cota de umplere de 90 la sută. Avem cu 477 milioane de metri cubi de gaz depozitați deja în plus față de anul trecut, adică 2,774 miliarde mc.
Capacitatea totală de stocare a depozitelor de gaze din România este de 3,07 miliarde de metri cubi, capacitate care este acoperită în cea mai mare parte, conform oficialilor români și datelor deținute de Cristian Bușoi.
„Astăzi, în România și în întreaga Uniune Europeană avem depozitele de gaz pline cu cel puțin 90%. 100% nu se poate din motive tehnice, dar 90-93% este aproape de capacitatea maximă și e foarte important, în condițiile în care am avea o iarnă grea și în condițiile în care, în mod unilateral, Rusia ar opri total furnizarea de gaz în această iarnă”, a precizat Bușoi.
O altă măsură vizează reducerea consumului de gaz, cu cel puțin 15% până în martie anul viitor, o decizie voluntară în acest moment, care nu obligă statele membre, dar care ar putea deveni obligatorie în cazuri excepționale, care sunt incluse în legislaație.
Un alt palier al dezbaterilor, aflate în pragul deciziei, este cel privind stabilirea unui mecanism de plafonare a prețurilor privind importurile de gaz pe conducte.
„De curând, săptămâna aceasta (trecută – n.r.) Consiliul de miniștri a dezbătut această propunere – iar eu, miercuri, în Comisia de Industrie, Cercetare și Energie am avut-o pe Kadri Simson, comisara europeană pentru Energie, să ne explice această propunere – s-a venit cu inițiativa de a găsi un mecanism de plafonare al prețurilor privind importurile de gaz pe conducte, din toate sursele, de a găsi un mecanism de evaluare a prețului și de indexare a prețului pentru gazul care vine pe LNG (Liquefied natural gas – gaz natural lichefiat), pentru că gazul pe LNG este foarte mobil și vasul care transportă LNG ar găsi un preț nefavorabil în Uniunea Europeană ar pleca către Asia, către America, către alte zone”, a detaliat Cristian Bușoi.
„Suntem în riscul în care nu avem gaz suficient”
Prețul gazului nu este cea mai mare problemă, ci disponibilitatea lui, subliniază europarlamentarul român.
„Dincolo de preț, noi mai avem o mare problemă, aceea de a avea gaz, securitatea aprovizionării. Nu e vorba doar că plătim prețuri mari, suntem în riscul în care nu avem gaz suficient și atunci fie riscăm să avem probleme de încălzire mai ales, de producție de electricitate pentru populație, sau închideri masive, temporare sau definitice de activități industriale. Ceea ce ar fi, în ambele situații, un dezastru pentru țările UE. Deci trebuie să fim atenți, când cerem anumite măsuri, să nu ne trezim că nu vom avea acees deloc la o sursă de energie”, a arătat eurodeputatul PNL.
Pentru situații de urgență, Cristian Bușoi a confirmat că există și sunt actualizate planurile de securitate energetică. De amintit că Dispeceratul Energetic Național (DEN), care funcționează în cadrul operatorului de transport și sistem de energie electrică Transelectrica, a estimat o reducere a consumului de energie în această iarnă, tendință observată în ultimele luni, în contextul creșterii prețurilor.
Scăderea consumului brut de energie electrică al populației era, după primele opt luni din 2022, cu 7,7% mai mic faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, repectiv cu 5,3% mai mic per total cu cu 4,5% mai mic pe economie, conform datelor oficiale ale INS. Totuși, pentru sezonul rece care urmează, respectiv din 1 noiembrie până în 31 martie, Dispeceratul Energetic Național (DEN) a estimat o scădere de numai 0,7%, una minoră, aceasta fiind estimată pe baza consumului, dar și pe baza analizei capacității rețelei de termoficare, ale cărei posibile disfuncționalități i-ar putea face pe români să se încălzească cu calorifere electrice, conform documentelor oficiale ale Ministerul Energiei, aprobate, așa cum se întâmplă anual, în Guvern, pentru asigurarea siguranței și securității energetice.
„Oamenii nu vor doar să aibă acces la încălzirea locuinței, ci și un loc de muncă”
„Este clar, și trebuie să dăm un mesaj ferm către cetățeni că în primul și primul rând prioritatea va fi cea legată de locuințe, de încălzirea locuințelor, de infrastructurile critice, de spitale, de școli, de fabrici de medicamente și așa mai departe”, a spus Cristian Bușoi, amintind că acestea au fost prioritizate și în mecanismele de compensare a prețului sau de sprijin, nu numai în România, dar în întreaga Uniune Europeană.
Cristian Bușoi a reiterat importanța luării unor decizii corecte, care să reducă facturile familiilor, dar să nu afecteze economia.
„Dar trebuie să fim în același timp foarte realiști și să spunem că oamenii nu vor doar să aibă acces la încălzirea locuinței, cu un preț rezonabil, și eventual statul să suporte o parte din cost, ca să poată omul să își plătească factura, omul vrea să aibe și un loc de muncă, pentru că, dacă nu are un loc de muncă, nici măcar factura compensată parțial nu o poate plăti. Așa încât trebuie să avem grijă să nu vedem închideri masive de întreprinderi, de societăți, că sunt mari consumatori, că sunt întreprinderi mici și mijlocii care nu mai pot să își plătească facturile, trebuie să găsim acel echilibru în care, evident, gospodăriile, locuintele sunt în primul rând, dar nu putem să nu ținem cont de activitățile industriale”, a subliniat europarlamentarul.
REPowerEU, bani pentru investiții în energie
Președintele Comisiei ITRE a promovat, la GÂNDUL EXCLUSIV, și planul intens mediatizat în actualul context, REPowerEU, un plan complex și detaliat, care are scopul final de a reduce total importul de energie din Rusia și de a-l înlocui din alte surse, pe de o parte, cu gaz importat din alte surse, respectiv cu LNG, importat mai ales din Statele Unite ale Americii, dar și Qatar, Israel, Egipt. În plus, e vorba de creșterea cantităților care vin pre conducte, din Norvegia, în primul rând, și deja s-a întâmplat lucrul acesta, din Azerbaijan, dar și din nordul Africii.
De amintit că recent Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz și SOCAR, compania națională petrolieră a Republicii Azerbaidjan, au semnat la București, un Memorandum de Înțelegere care pune bazele unei noi colaborări între cele două companii privind dezvoltarea unui proiect de gaze naturale lichefiate la Marea Neagră. Proiectul ar consta într-un terminal de lichefiere a gazelor naturale şi un terminal de regazeificare precum și alte instalații și facilități necesare în scopul transportului de gaze din zona caspică în România.
„Pe de altă parte, vrem o reducere a consumului de gaz în general, și să îl înlocuim cu surse noi de electricitate, în primul rând cu regenerabile, cu solar sau eolian, și, sigur, vorbim de investiții masive în eficiență energetică și investiții masive în producția de hidrogen”, a detaliat Cristian Bușoi.
„Abordarea Ungariei este foarte egoistă”
Dezbaterile de la nivelul european au scos la lumină pozițiile divergente ale unor statate, iar declarațiile recente ale reprezentanților diplomatici ai Ungariei arată posibilele piedici în calea mecanismului de solidaritate propus. Prin vocea ministrul Afacerilor Externe și Comerțului de la Budapesta, Péter Szijjártó, Ungaria a anunțat recent că va refuza să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutoare solidară cu gaze naturale între statele membre UE în caz de criză negociat la nivelul instituțiilor comunitare.
„Mecanismul de solidaritate al Bruxelles-ului = în caz de urgență, dăm altora gaz natural cumpărat de Ungaria cu banii contribuabililor unguri, înmagazinat în depozitele ungurești și păstrat în rezervă pentru a fi consumat de către poporul maghiar. Deci, în timp ce birocrații de la Bruxelles și câteva state membre fac constant demersuri pentru a elimina gazul rusesc de pe piața europeană, se pare că același gaz natural este acceptabil atunci când este luat din depozitele Ungariei. Să fie limpede: pentru noi, acest lucru e inimaginabil”, a spus Péter Szijjártó în urmă cu câteva zile, pe contul de Facebook.
„Pe mecanismul de solidaritate, sigur, discuțiile sunt complicate și aici și România trebuie să fie atentă cum se va gestiona și se va clarifica acest mecanism, pentru că, în mod evidemt, este importantă solidaritatea european, dacă sunt probleme în unele țări europene, pot fi și în altele. Industria românească este destul de mult influențată de ce se întâmplă în Germania, Austria, în alte țări. Pe de altă parte, evident, anumite decizii și anumite dependențe pe care unele țări europene, nu România, le-au avut și le au față de gazul rusesc nu pot să genereze un efort la fel de mare și din partea altor țări care au producție internă de gaz sau care au fost destul de rezervate în ceea ce privește relațiile comerciale cu Federația Rusă”, a detaliat europarlamentarul PNL.
„Deci nu susțin abordarea Ungariei, este foarte egoistă și puțin cumva decuplată de spiritul european, în același timp însă, fiecare stat trebuie își urmărească, în primul rând, gospodăriile, securitatea energetică, cetățenii proprii, industriile proprii. Evident că putem face niște eforturi, niște reduceri, putem să luăm niște măsuri care ne costă puțin ca să contribuim la mecanisme europene, dar nu putem face eforturi exagerate sau să punem în pericol securitatea energetică a României”, a subliniat Cristian Bușoi.
Previziuni sumbre pentru anul următor
Cel mai recent mecanism de solidaritate discutat de ministrii Energiei și prezentat comisiei prezidate de parlamentarul român prevede, pentru situațiile în care nu există înțelegeri și contracte bilaterale între două țări vecine, în situații foarte grave, de criză, Comisia Europeană să poată să intervină și, la un preț avantajos pentru cel care ofertă gazul, să existe acestă posibilitate.
„Acest mecanism trebuie bine gândit. Dacă ne gândim la România – multe dintre aceste măsuri sunt pe termen mediu și lung, clar că nu avem nicio garanție că vom trece această iarnă fără sacrificii mari sau fără probleme”, a spus Cristian Bușoi, indicând unele previziuni sumbre care au reieșit din studiul consultat recent, după ce a găzduit un eveniment cu Organizația internațională a producătorilor de petrol și gaz și Organizația americană a producătorilor de petrol.
„Un lucru care nu este conștientizat, nici în România, nici la nivelul Uniunii Europene: Cea mai mare problemă la nivel european și mondial nu va fi neapărat iarna 2022 – 2023, ci va fi iarna 2023 – 2024. Va fi și mai dificil, pentru că în această iarnă încă avem aceste rezerve, pe care le-am făcut în timpul primăverii, în timpul verii, și s-au găsit niște soluții temporare prin care Norvegia și SUA – și nu numai – au reușit să compenseze o parte din gazul pe care Rusia nu l-a mai transmis către Uniunea Europeană, sub diverse pretexte, că a avut o explozie în Nord Stream, că s-a închis nu știu ce, că nu poate face mentenanță”, a avertizat Cristian Bușoi.
Europarlamentarul a amintit scăderea masivă a consumului de gaze din sursa rusească, la nivel european – de la 40% anul trecut, la 9%, la nivelul lunii septembrie. „Diferența de 30% a fost compensată în mare parte de gazul lichefiat venit din SUA și de creșterea producției și a gazului, dar care a fost una conjucturală, din Norvegia. Or, pentru 2023, pentru anul viitor, toamna și iarna viitoare, dacă acest 9% va dispărea și nici nu avem timp să construim foarte multe terminale noi, și nici Qatarul și SUA nu pot construi foarte multe capacități de lichefiere, atunci într-adevăr situația s-ar putea să fie foarte dramatică”, a mai spus Cristian Bușoi.
Plafonarea unor prețuri de import nu înseamnă revenirea la prețuri reglementate
Întrebat la GÂNDUL EXCLUSIV despre orizontul de timp estimat pentru ajungerea la un acord politic la nivel european și, mai concret, la momentul implementării măsurilor de ajutor pentru cetețenii și industriile din toate statele membre, europarlamentarul român a detaliat termene previzionate pe fiecare capitol dezbătut în forurile comunitare.
„Un acord politic pe chestiunile legate de prețul la gaz, mecanismul de solidaritate și mai ales achiziția în comun a gazelor va fi în luna noiembrie. Și s-a mers pe procedura care nu a mai trecut prin Parlamentul European, direct la statele membre, pentru că sunt măsuri urgente și temporare. Se va aplica din noiembrie”, a subliniat președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European.
În ceea ce privește reforma pieței de electricitate, fiind o reformă cu termen mai lung, aceasta va fi propusă de Comisia Europeană la începutul anului 2023, și, pe procedură accelerată, în Parlament și Consiliu, Cristian Bușoi estimează că, până la mijlocul anului viitor, vom avea o revizuire a pieței de electricitate la nivel european.
„Pe modificările privind accelerarea și simpificarea procedurilor pentru investițiile în regenerabile, în parcuri eoliene, parcuri solare, comisia pe care o conduc va vota propunerea Comisiei Europene în 14 noiembrie, în plenara din 21-23 noiembrie, la Strasbourg, va fi poziția Parlementului European și imediat mergem în trilogul de negociere cu Consiliul și Comisia din decembrie pentru a avea această legislație gata în ceea ce privește simplificarea procedurilor, pentru că în toate țările europene, și mai ales în România, ca să obții aprobările pentru un parc solar, fie el mic, mediu sau mare, durează doi, trei, patru ani, ceea ce, sigur, poate fi de discutat când de mult este de rezonabil, dar care, în mod evient, în criza actuală, nu poate fi acceptat”, a subliniat europarlamentarul PNL.
„Plafonarea prețurilor finale nu este o chestiune care poate să fie decisă la nivel european. Un mecanism de a avea o limită, un plafon, unor prețurile pe care le importăm la gaz, pe tranzacții, și modificarea indicelui TTF va fi valabil de la sfârșitul lunii noiembrie sau când Consiliul de miniștri va aproba. Dar trebuie să înțeleagă toți care ne urmăresc și cei interesați de subiect că plafonarea unor prețuri de import nu înseamnă automat un preț reglementat, cum eram noi obișnuiți înainte. Va avea efectul de a nu mai avea prețuri foarte ridicate, dar nu înseamnă revenirea la prețuri reglementate. E o discuție și în România, și la nivel european mai puțin”, a conchis Cristian Bușoi.
CITEȘTE ȘI: