„Datele statistice arată că, în 2023, România avea un deficit de forţă de muncă de 150.000 de angajaţi. În 2026, prognozele arată că acest deficit de forţă de muncă se va dubla. (…) Atunci când vorbim de forţă de muncă, nu putem să ignorăm sporul negativ al natalităţii în România, depopularea în anumite zone geografice a României, îmbătrânirea populaţiei şi migraţia forţei de muncă calificată pentru că, începând cu 2007, acesta este un subiect încă actual. Dacă adăugăm şi faptul că, de exemplu, numărul tinerilor care aleg să studieze în străinătate s-a dublat în ultima perioadă – şi că marea majoritate a acestora nu se mai întorc în ţară, este clar că avem nevoie de nişte politici de atragere nu doar a forţei de muncă calificate în România, dar şi de reîntoarcere a tinerilor„, a menţionat Cristina Chiriac, la dezbaterea profesională „Deficitul de forţă de muncă”, organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării (CLCC).
„Marea majoritate a ţărilor din Uniunea Europeană au aceeaşi problemă ca a României doar că, în anumite ţări, s-au implementat politici active de atragere a forţei de muncă. Vă dau exemplul Germaniei care, în cadrul primăriilor, a înfiinţat departamente de head hunting pentru forţă de muncă calificată. Cu alte cuvinte, când ajunge pe teritoriul Germaniei, un român care se duce la forţele de muncă să caute un loc de muncă este redirecţionat automat către aceste departamente din cadrul primăriilor, unde se face o fişă de evaluare pentru a vedea competenţele pe care le are„, a explicat Cristina Chiriac.
Cristina Chiriac susține că este necesar un sistem de evaluare, pentr ca o persoană care îşi caută un loc de muncă cu salariu satisfăcător.
„Din păcate, la noi nu funcţionează sistemul acesta, nici nu-l avem implementat. Dacă luăm în calcul doar nivelul de birocraţie care există în cadrul autorităţilor locale sau centrale suntem conştienţi că lucrul acesta nu poate fi fezabil în următorii 3 ani de zile, de exemplu. La noi încă sunt comisii peste comisii ca să actualizezi un standard ocupaţional şi să poţi să încadrezi pe cineva care n-a terminat, de exemplu, 10 clase. Este o întreagă tevatură. Este clar că tot ceea ce înseamnă legislaţie pe calificare, standarde ocupaţionale şi inserţie în piaţa muncii trebuie să sufere revigorare, astfel încât să se adapteze nu doar la contextul naţional, ci şi la contextul european. Noi nu mai trăim de mult în bula noastră românească. Competitivitatea nu se mai face doar la nivel naţional, ci se face la nivel mondial, fără graniţe. Singura graniţă o reprezintă online-ul„, adaugă preşedinta CONAF.