Cronologia unei autostrăzi anunțate. De ce n-au început lucrările la Comarnic-Brașov nici după 10 ani de la lansarea proiectului
În analize, guvernul se laudă că a făcut 293 de kilometri de autostradă, în realitate panglici tăiate la proiectele începute de predecesorii lui Ponta la Palatul Victoria.
De Autostrada Comarnic-Brașov, cea care ar fi trebuit să fie prima peste munți și prima realizată în concesiune din România, pare că s-a uitat însă cu desăvârșire, chiar dacă însuși Ponta amenința că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada nu va fi gata până în 2016.
După două încercări eșuate de semnare a contractelor cu constructorii și de demarare a lucrărilor, guvernanții și-au încercat încă o dată norocul în 2013. Au reușit să desemneze firmele care urmau să lucreze la Autostrada Zăpezii – Vinci, Aktor și Strabag – încă din decembrie anul trecut, dar nu și să semneze contractul cu ei. Motivul – nu se cunoaște încă modalitatea de finanțare pentru acest proiect.
Cu toate acestea, anul 2014 a fost unul plin de promisiuni pentru autostrada de 53 de kilometri care există doar pe hârtie, al cărui cost ar urma să se ridice la 1,8 miliarde de euro. Inițial, se vorbea despre începerea lucrărilor de construcție în luna aprilie, apoi din iunie, iar ulterior se menționa vag „în toamnă”. De la ministrul Transporturilor, Ioan Rus, niciun cuvânt despre Comarnic-Brașov. „Sperăm în continuare”, atât a răspuns el atunci când a fost întrebat de gândul care este stadiul proiectului.
Cea mai recentă promisiune pentru Autostrada Zăpezii, care a înghețat în același stadiu de acum un an, a venit din partea lui Alexandru Năstase, șeful Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine. „Pentru 2015 se anunță probabil închiderea și semnarea contractului de concesiune”, a declarat Năstase la audierile din Parlament privind bugetul alocat CNADNR pentru anul viitor, potrivit Mediafax.
Reprezentanții francezilor de la Vinci anunțau, de asemenea, recent că întâlnirile dintre concesionari și instituțiile de finanțare vor fi reîncepute după învestirea noului Guvern și că se vor intensifica în prima parte a anului viitor. „După recenta învestitură a noului guvern, întâlnirile (dintre concesionari și instituțiile finanțatoare – n.red.) vor reîncepe în zilele următoare și se vor intensifica în prima parte a anului 2015”, a declarat Maxence Naouri, PR manager în cadrul Vinci.
Consorțiul poartă acum negocieri cu BERD și BEI, dar până acum nu au fost anunțate și numele băncilor comerciale care vor participa la finanțarea proiectului, potrivit Ziarul Financiar.
Până în 2030, ne vom putea lăuda însă, potrivit Ministerului Transporturilor, cu 2.200 de kilometri de drumuri expres, pentru care se vor cheltui peste 17 miliarde de euro, dar și cu 650 de kilometri noi de autostradă. Anul acesta s-au inaugurat însă doar 50 de kilometri de autostradă, dintre care aproape jumătate s-au crăpat deja.
Un deceniu de Comarnic-Brașov pe hârtie
Istoria Autostrăzii Zăpezii a început în anul 2004. Atunci s-a încercat construirea șoselei în parteneriat public-privat. În decembrie 2005, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Gheorghe Dobre, anunța că lucrările ar putea începe în 2007, finanțarea fiind asigurată de către instituții financiare internaționale. Prețul mediu pentru kilometru de autostradă era estimat la 10-12 milioane de euro.
În 2006, Comarnic-Brașov se afla în continuare pe lista ministrului Dobre ce cuprindea principalele proiecte noi de infrastructură, alături de reconstrucția autostrăzii București-Pitești, lărgirea centurii București și construcția pasajului peste calea ferată la Otopeni.
Spre finele lui 2007, la licitația pentru concesionarea autostrăzii nu puteau participa firme din țara noastră, decât dacă se asociau cu companii din străinătate, totul din cauza condițiilor puse. Se cereau la acea vreme ofertanți care să aibă o cifră medie de afaceri de peste 500 de milioane de euro pe an, care să demonstreze că în ultimii cinci ani participaseră la cel puțin două proiecte similare în valoare de 200 de milioane de euro fiecare. Directorul General al CNADNR, Mihai Grecu, spunea că aceste condiții erau necesare pentru că Autostrada Zăpezii era al doilea mare proiect de construcție a unei autostrăzi, după Bechtel. Tot el estima, totodată, că în primăvara lui 2008 urmau să fie desemnați câștigătorii licitației. La acel moment, autostrada urma să aibă o lungime de 58 de kilometri și peste 50 de pasaje și viaducte, potrivit Mediafax.
Câteva zile mai târziu, ministrul Transporturilor de la acea vreme, Ludovic Orban, spunea că lucrările la tronsonul Comarnic-Brașov vor începe în toamna lui 2008. „Până la 1 iunie vom semna contractul pentru tronsonul Comarnic-Brașov, care va fi realizat prin concesiune, în toamnă urmând să înceapă execuția lucrărilor”, explica el. Licitația pentru desemnarea constructorului a fost însă amânată de pe 24 decembrie pe 15 ianuarie, din cauza mai multor solicitări făcute de companiile care intenționau să participe.
Traseul Autostrăzii Comarnic-Brașov
Licitația a fost amânată însă din nou, pentru finalul lunii ianuarie. Până la noul termen, 12 consorții și-au depus ofertele. Printre acestea se numărau austriecii de la Strabag, în varianta Astrada Concessions-Strabag, dar și francezii și grecii de la Consorțiul Vinci Concessions-Aktor Concessions-Vinci Construction Grands Projets-Aktor. Valoarea contractului de construcție, plus costurile de întreținere și operare pe 25 de ani a tronsonului de autostradă, erau estimate la 3,33 miliarde de euro, cu TVA. Prețul pe kilometru se apropia de 60 de milioane de euro.
În noiembrie 2008, reprezentanții ministerului de resort anunțau că până la finele anului va fi ales constructorul pentru Autostrada Zăpezii și că lucrările urmau să înceapă în vara lui 2009. Termenul final de selectare a constructorului a fost amânat însă până în februarie 2009. Atunci s-au primit oferte din parte consorțiilor Vinci Concession-Aktor Concession-Vinci Construction Grand Projets-Aktor, Bilfinger&Berger și Porr și din partea asocierii Strabag AG-Egis Projects-Eurovia Construct International-Housing&Construction Holding. La finele lunii aprilie, selecția constructorului a fost amânată din nou. Ministrul Radu Berceanu anunța, totodată, că începerea lucrărilor de construcție va începe în februarie 2010 și va dura patru ani.
În luna mai este ales în cele din urmă constructorul. Este vorba despre consorțiul format de francezii de la Vinci și de grecii de la Aktor. Austriecii de la Strabag contestă însă rezultator licitației, dar contestația este respinsă în instanță. În iulie se anunță deja că semnarea contractului pentru Comarnic-Brașov va fi făcută în luna următoare, dar totul se amână până la sfârșitul anului.
Se mai face o încercare în ianuarie 2010, premierul de atunci – Emil Boc- anunțându-și prezența la semnarea contractului de concesiune pentru tronsonul Comarnic-Brașov. Contractul este semnat, iar ministrul Berceanu anunță deja taxa de utilizare a autostrăzii. Aceasta urma să fie de circa un euro pe autoturism. În luna martie, reprezentanții BEI anunțau că negocierile pentru finanțarea construcției autostrăzii nici nu începuseră, pentru ca în aprilie Vinci-Aktor să renunțe la contract. Termenul de finalizare al Autostrăzii Zăpezii era chiar 2014.
Câteva luni mai târziu, Ministerul Transporturilor își anunța intenția de a scoate din nou la licitație tronsonul Comarnic-Brașov.
În 2011, Comarnic-Brașov se afla pe lista proiectelor de investiții publice propuse pentru realizare prin parteneriat public-privat. În februarie 2012, ministerul de resort anunța că vrea să revizuiască studiul de fezabilitate pentru proiectul abandonat în 2010. Ulterior, s-a organizat și o licitație în acest sens, contractul fiind estimat la 23,6 milioane de lei, fără TVA, suspendată însă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) din cauza unor probleme legate de documentația pentru atribuirea contractului. Licitația este blocată pentru a doua oară în septembrie 2012.
În 2013, premierul Victor Ponta spunea că s-a săturat de „șmecherile” șefului CNSC, că acesta a blocat din nou licitația. Reprezentanții consiliului dezmint afirmațiile lui. Ponta susține, ulterior, că nu va mai candida la parlamentare dacă autostrada Comarnic-Brașov nu va fi executată. „Pe 28 februarie se anunță precalificarea probabil pentru București-Brașov, nu e Comarnic-Brașov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez. Am un fix cu Comarnic-Brașov și cu Pitești-Craiova”, spunea el în luna februarie.
Tot în aceeași lună, cei de la CNADNR au primit o serie de oferte pentru Comarnic-Brașov de la o companie din China și de la trei asocieri de firme. Printre ofertanți se aflau din nou cei de la Vinci și cei de la Aktor, care renunțaseră la proiect cu trei ani în urmă.
În luna mai, ministrul delegat Dan Șova anunța că tronsonul de autostradă va fi gata până la alegerile din 2016. Câteva luni mai târziu spunea că se va semna contractul pentru construcția Autostrăzii Zăpezii pe 30 octombrie 2013. Termenul pentru depunerea ofertelor este amânat, însă, la cererea constructorilor, până pe 15 noiembrie. Tot Șova anunța, spre finalul lui noiembrie, că BEI, BERD și BM sunt interesate să finanțeze acest proiect de infrastructură, cu lucrări estimate de această dată la 1,2-1,3 miliarde de euro și că desemnarea câștigătorului se va face în noiembrie. El promitea, totodată, că lucrările urmau să înceapă în aprilie 2014. În cele din urmă, CNADNR selectrează consorțiul Vinci-Aktor-Strabag, iar Ponta îi transmite lui Șova că în aprilie 2014 trebuie „să se urce pe excavator sau pe buldozer” și să înceapă lucrările de construcție la Autostrada Zăpezii.
La începutul lui 2014, premierul Victor Ponta anunța că autostrada Comarnic-Brașov, acum cu cinci kilometri mai scurtă decât în proiectul inițial, va fi finalizată în 2017, iar taxa pentru utilizarea ei va fi de 5,7 lei plus TVA. În iulie, CNADNR punea deja întârzierea începerii lucrărilor de construcție pe seama procesului „laborios” de obținere a finanțării, iar ministrul transporturilor, Ioan Rus, anunța că autoritățile vor stabili în toamnă dacă sunt întrunite condițiile de semnare a contractului în concesiune.