Culisele negocierilor dintre ArcelorMittal și Guvern. Ce a cerut conducerea gigantului din siderurgie

ArcelorMittal a cerut Guvernului amânarea unor angajamente din contractele asumate la combinatele Galați și Hunedoara, preluarea de rețele electrice, menținerea în funcțiune a furnizorului de abur CET Galați și exceptări de taxe locale, solicitări pentru care Executivul caută soluții de rezolvare.

La acestea se adaugă solicitările de modificare a calendarului de liberalizare a pieței gazelor, de reducere a taxei de cogenerare și de reglementare a problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import și la preț de dumping, relevă un document oficial, obținut de Mediafax, privind conținutul negocierilor dintre conducerea ArcelorMittal și Guvernul de la București.

Grupul ArcelorMittal, cel mai mare producător de oțel la nivel mondial, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, deține în România două combinate siderurgice, la Galați și Hunedoara, două fabrici de țevi, la Iași și Roman, operatorul portuar Romportmet Galați și o divizie a ArcelorMittal Construction.

În luna mai, dar și în urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta s-a întâlnit cu proprietarul ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, șeful grupului siderurgic, care s-a întâlnit și cu președintele Traian Băsescu, declarând că așteaptă să fie găsite „soluții sustenabile” în domeniul energiei. Premierul arăta la rândul său că șeful Mittal a evocat varianta retragerii din Europa din cauza prețului la energie.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat însă că nu are încredere în companiile străine care cer sprijin din partea statului, fără să ofere nimic în schimb, și că orice investitor are responsabilități față de societatea românească, referindu-se în acest context și la ArcelorMittal care, în opinia sa, a primit mai multe forme de sprijin de la statul român.

Vosganian a arătat că Guvernul va semna, după aprobarea pactului pentru industria oțelului la nivelul Uniunii Europene, protocoale cu fiecare companie siderurgică în parte, prin care să stabilească ce le poate oferi acestora și ce pot aceste companii să ofere statului.
Documentul obținut de MEDIAFAX prezintă în detaliu solicitările formulate de conducerea ArcelorMittal în negocierile cu autoritățile române și modul în care Guvernul caută soluții pentru a satisface aceste cereri.

Problemele semnalate de Mittal în afacerile sale din România sunt prezentate ca fiind „critice”, cu consecințe asupra rentabilității în special la combinatul de la Galați.
Preocuparea majoră a investitorului este legată de problema energiei, reprezentanții ArcelorMittal cerând – după amânarea temporară a numărului de certificate verzi acordate pentru energia regenerabilă în scopul scăderii prețului la electricitate – și reducerea taxei de cogenerare.

În plus, investitorul a arătat că utilizarea rețelei electrice interne, care aparține societății Electrica Muntenia Nord, îi impune costuri lunare de 8 milioane euro și a solicitat ca această rețea să îi fie acordată în concesiune. Solicitarea a fost respinsă de filiala Electrica Distribuție Muntenia Nord, cu argumentul că o eventuală preluare de către ArcelorMittal a rețelei ar scădea veniturile filialei, dar Oficiul Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI) a intervenit și a cerut filialei să analizeze varianta închirierii de către ArcelorMittal a liniilor electrice. În prezent, este așteptat punctul de vedere al Electrica Muntenia Nord la această soluție alternativă.

ArcelorMittal a solicitat în discuțiile cu Guvernul, dar și la Comisia Europeană două propuneri pentru evitarea „consecințelor negative” ale calendarului de liberalizare a pieței de gaze, și anume modificarea acestui calendar și introducerea unor prevederi legale care să asigure un tratament identic pentru consumatorii casnici și cei industriali.
„Discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene nu au condus la răspunsuri angajante”, se arată însă în document.

O altă solicitare a vizat dezvoltarea unui concept privind CET-Electrocentrale Galați pentru ca unitatea să furnizeze energie pe termen lung la platforma industrială Galați, riscul potențial luat în calcul fiind faptul că centrala, care înregistrează datorii de aproape 100 milioane euro față de Romgaz, ar intra în faliment, ceea ce ar conduce la o potențială oprire a livrării aburului către fabrica de oxigen de pe platforma ArcelorMittal din Galați. Aceasta ar conduce la oprirea tuturor operațiunilor.
Pentru a evita o astfel de situație, OPSPI a intervenit din nou și a solicitat companiei de stat Romgaz să dispună măsură pentru „reconsiderarea” creanțelor pe care le deține la CET Galați, în cuantum de aproximativ 97 milioane euro. Soluția potențială identificată este conversia creanței Romgaz în acțiuni și majorarea capitalului social al CET Galați cu această creanță, operațiune în urma căreia Romgaz va deveni acționar majoritar la această societate, alături de Electricentrale Grup.

„În aceste condiții, CET Galați ar utiliza gazul furnizat de către Romgaz încadrându-se în prevederile HG 870/2012, care specifică exceptarea producătorilor de energie electrică care utilizează gaze naturale din producția internă de la respectarea structurilor amestecurilor de gaze naturale stabilite/avizate de ANRE. În continuare, ArcelorMittal ar putea participa cu aport de capital pentru retehnologizarea unui/unor grupuri care să asigure creșterea eficienței centralei și va încheia un contract prin care CET Galați va putea vinde direct energia electrică către combinat”, se arată în document.
Simulările deja efectuate pentru această operațiune relevă că s-ar ajunge astfel la un preț de producție al energiei electrice de aproximativ 285 lei/MWh comparativ cu 320 lei/MWh în prezent, respectiv o reducere cu circa 11%.

În prezent, Romgaz a solicitat Institutului de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) elaborarea unui studiu privind reconsiderarea creanțelor la CET Galați, urmând ca Guvernului să îi fie înaintat spre aprobare un memorandum privind problema CET Galați.
Documentul mai relevă că ArcelorMittal a solicitat și o serie de măsuri care să „sprijine eforturile inițiate” privind îndeplinirea unor obligații asumate prin contractul de privatizare a combinatului Sidex Galați încheiat în iulie 2001, respectiv prelungirea termenului pentru ecologizarea haldei de zgură de la combinatul din Galați. Problema a fost analizată de Agenția de Mediu și este în etapele finale de rezolvare, se menționează în document.

Investitorul a cerut și prelungirea cu 3 ani a termenului pentru obligațiile de mediu la combinatul din Hunedoara.
La acestea se adaugă solicitarea de compensare a costurilor cu certificatul de CO2 din prețul energiei pentru producția de oțel, conform modelului aplicat în Germania, și exceptări de la taxele locale de mediu.

ArcelorMittal a semnalat și problemele generate de tarifele practicate de către autoritățile de transport naval pentru canalul Sulina, pe care le consideră excesive și cu valori care nu țin cont de nivelul de încărcare al navelor, cu mult peste prețurile practicate la nivel european. Investitorul a reclamat și valorile ridicate ale tarifelor de transport pe cale ferată în comparație cu cele practicate în alte state, ca Germania.
În acest sens, Guvernul va dispune efectuarea unei analize privind modul de funcționare a structurilor responsabile de administrarea căilor navigabile, în mod particular a regiilor autonome precum Regia de Administrare a Canalului Dunăre de Jos Galați.
ArcelorMittal a semnalat și „perpetuarea unor taxe care nu își au o justificare” și îi afectează sistematic nivelul de rentabilitate al producției, Ministerul Finanțelor și Agenția Națională de Administrare Fiscală urmând să înceapă în acest an un proces de reanalizare a tuturor categoriilor de taxe la nivel central și local.

De asemenea, investitorul a cerut și reglementarea problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import și la preț de dumping, discutând pe această temă cu ministrul Economiei, pentru „implicarea” produselor ArcelorMittal în infrastructura din România.
„Problema generală a industriei siderurgice va face obiectul unei analize aprofundate, în context european, regional și național. Este necesar ca ArcelorMittal Galați să aibă o întâlnire de prezentare la ministrul delegat pentru Investiții Străine, pentru identificarea unor posibilități de implicare a produselor ArcelorMittal în infrastructura din România. Ca măsuri suplimentare ce privesc promovarea producției siderurgice din România la export se va avea în vedere ca, la începutul lunii septembrie (reuniunea anuală a ambasadorilor), MAE împreună cu Departamentul de Comerț să organizeze o sesiune de prezentare a producției siderurgice pentru promovarea în exterior”, este planul pregătit de autorități.

Guvernul consideră în același timp că este necesar ca ArcelorMittal să aibă în vedere o mai bună coordonare integrată pe orizontală cu producția industrială din România, într-o schemă care să includă companiile Dacia Renault și Ford Craiova.
O altă solicitare ridicată de către investitor a fost sprijinirea industriei siderurgice pentru a avea acces la fonduri europene în perioada 2014-2020, discuții în acest sens fiind deja inițiate, la începutul lunii iulie, cu ministrul Fondurilor Europene.
Grupul ArcelorMittal are activități de siderurgie și minerit în 60 de țări, cu aproximativ 260.000 de angajați.
Ovidiu Bărbulescu, Thomas Dincă, economic@mediafax.ro