Pe locul doi în clasamentul zonelor cu cea mai mare rată de angajare se află județul Timiș, cu 237.862 de angajați, adică 34% din locuitorii zonei.
Urmează Clujul, cu 229.837 de anÂgajați, adică 33% din locuitorii juÂdeÂțului, Sibiu cu 32% – 128.940 de anÂgaÂjați, Brașov cu 31,9% – 175.583 de anÂgaÂjați, Arad cu 132.715 angajați – 31,3%.
Media națională de angajare este de 24%, adică 4,7 milioane de români merg în fiecare zi la muncă.
La polul opus, Giurgiu este ultimul județ din România din punctul de vedere al angajărilor – versus numărul de locuitori: 34.442 de angajați. Doar unu din opt locuitori din județul Giurgiu este angajat.
Deasupra județului Giurgiu se află județele Botoșani (13,8%), Vaslui (14,1%), Călărași (15,3%), Dâmbovița (15,4%), Teleorman (15,4%), Suceava (16,4%) sau Olt (16,4%).
Din punctul de vedere al businessului, cifra de afaceri a comÂpaniilor (rezultatele pe 2015), BucuÂreșÂtiul se află pe primul loc, cu 420 de miliarde de lei, urmat de Ilfov – 74 de miliarde de lei, Timiș – 51,8 miliarde de lei, Cluj – 43,6 miliarde de lei, Constanța – 43 de miliarde de lei.
La polul opus se află Mehedinți cu 2,6 miliarde de lei, Giurgiu – 5,1 miÂliarde de lei, Covasna – 5,3 miliarde de lei, Vaslui – 5,4 miliarde de lei, Teleorman – 5,5 miliarde de lei, Caraș-Severin – 5,6 miliarde de lei.
Din punctul de vedere al valorii adăugate în economie (VAB), din care se formează PIB, Bucureștiul aduce 172 de miliarde de lei, Constanța – 34 de miliarde de lei, Timiș – 33 de miliarde de lei, Cluj – 32 de miliarde de lei, Prahova – 28 de miliarde de lei.
La polul opus, pe ultimul loc din punctul de vedere al valorii adăugate brute se află Mehedinți cu 5 miliarde de lei, Giurgiu – cu 5,1 miliarde de lei, Covasna – cu 5,3 miliarde de lei, Tulcea – cu 5,7 miliarde de lei, Sălaj – cu 5,8 miÂliarde de lei.
Aceste date sunt din suplimentul CaÂpitalul Privat Românesc, ediția a II-a, realizat de ZF cu sprijinul PatroÂnaÂtuÂlui Investitorilor Autohtoni – PIAROM.
Cifrele de mai sus sunt seci, reci, nu interesează pe nimeni., chiar dacă exprimă realitatea cruntă din economia românească.
Niciunul dintre cei care au puterea pe mână sau care au avut-o nu jonglează cu aceste date, nu interesează, nu poate să susțină o conversație pe seama lor, chiar dacă din aceste afaceri și din PIB (valoarea adăugată brută) trăiește.
Când cei de la Palatul Victoria sau din Parlament împart banii, împart din cifrele de mai sus: că sunt bani pentru majorările salariale, că sunt bani pentru taxe și impozite, că sunt bani pentru ajutoarele sociale, educație, sănătate etc., toți se raportează la PIB.
Dar niciunul nu știe cum și cine face PIB în România.