Cum a ajuns o comună din Tulcea să bată RECORDUL LA DATORII. Primar: „Ne-ar trebui 53 de ani să achităm”. LISTA localităților care riscă să fie șterse de pe harta României

Primăriile din Nalbant (Tulcea), Ardeoani (Bacău), Naruja (județul Vrancea) și Aninoasa (Hunedoara) sunt cele patru administrații locale din România care au intrat oficial în procedură de insolvență, prin decizii ale instanțelor de judecată. Aninoasa are aproape un an de la intrarea în insolvență, iar cele trei comune au intrat în insolvență la începutul acestui an.

Cea mai îndatorată comună din România, Nalbant (Tulcea), are obligații de plată reprezentând 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

Totalul arieratelor – plăți restante mai mari de 90 de zile -înregistrate de primării și consilii județene la 31 martie 2014 era de 249 milioane de lei, echivalentul a 56 de milioane de euro, potrivit Ministerului Finanțelor. La acestea se adaugă arierate „în curs de calificare”, potrivit OUG 73/2013, în valoare de 360 de milioane de lei, adică alte 80 de milioane de euro. Astfel că primăriile au arierate totalizând circa 136 de milioane de euro.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În afară de cele patru primării aflate în insolvență, arierate mari au și alte primării, între care Lupeni (Hunedoara), cu arierate de 39 milioane de lei, primăria Voineasa (Vâlcea) – cu 34 de milioane de lei, Sectorul 5 – arierate de 19 milioane de lei. Și Primăria Capitalei avea arierate, mai exact de 1,56 de milioane de lei.

Primarul din Nalbant (Tulcea):  „Ne-ar trebui 53 de ani să ne achităm datoria”

După exemplul primăriei Aninoasa, prima localitate din România care a intrat în insolvență în vara anului trecut, alte trei comune au intrat oficial in insolvență în acest an, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor.

Comuna Naruja (județul Vrancea) a intrat în insolvență pe 25 februarie 2014. Comuna avea obligații de plată, lichide și exigibile, mai vechi de 120 de zile, la data declarării „situației de criză financiară” de 1.505.931, reprezentând 90,3% din totalul cheltuielilor bugetului general al comunei.

Comuna Ardeoani (județul Bacău) a intrat în insolvență pe 10 ianuarie 2014. Ponderea obligațiilor de plată în totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei este de 268 la sută, primăria având obligații de plată de 5.314.084 lei.

Orașul Aninoasa (Hunedoara) a fost prima localitate din România pentru care a fost deschisă procedura insolvenței, în iunie 2013. La 31 decembrie 2013 totalul cheltuielilor bugetului comunei era de 4.297.650 lei. Valoarea obligațiilor de plată, mai vechi de 120 de zile, cu excepția celor aflate în litigiu comercial, la data intrării în insolvență, era de 3.377.629 lei. Ponderea obligațiilor de plată în total cheltuieli era de 78,59 la sută.

Recordul îl deține comuna Nalbant (Tulcea), care a intrat în insolvență pe 31 ianuarie 2014. Comuna avea la acea dată obligații de plată de 39.014.873 lei, reprezentând o pondere de 1.007,6% din totalul cheltuielilor bugetului general centralizat al comunei. 

 „Ne-ar trebui 53 de ani să achităm datoria”, a calculat primarul din Nalbant, Ion Nicolae (PDL), care vede salvarea doar în achitarea sumei de către Ministerul Finanțelor.

Pe scurt, datoria a rezultat în urma unui litigiu comercial dintre primărie și o firmă care concesionase de la aceasta un teren de 20 de hectare pentru „înființarea unei exploatări de rocă de tip gresie calcaroasă”.  Firma concesionară a dat în judecată primăria pentru neexecutarea corespunzătoare a prevederilor contractului de concesiune. Primăria a fost obligată să plătească firmei 39 de milioane de lei (circa 10 milioane de euro), adică bugetul primăriei pe 11 ani. 

„UAT Comuna Nalbant a fost prejudiciată cu suma estimată de 38.954 mii lei, ca urmare a neexecutării corespunzătoare a prevederilor unui contract de concesiune. Această sumă a fost stabilită prin Sentință din anul 2011, pronunțată de Tribunalul Galați, învestită tot în anul 2011 cu formula definitivă și executorie, reprezentând prejudiciu de plată din partea UAT Comuna Nalbant, respectiv Primarul și Consiliul Local, pentru neexecutarea în perioada 2005-2009 a unui contract de concesiune, ce avea ca obiect exploatarea unui teren în suprafață de 20 ha, aparținând domeniului public, obiectivul principal al contractului fiind „înființarea unei exploatări de rocă de tip gresie calcaroasă”, menționează raportul Curții de Conturi.

Raportul adaugă că în urma recursului declarat împotriva Sentinței, Curtea de Apel Galați a emis decizie în 2011, prin care a respins recursul ca fiind nefondat, decizia fiind irevocabilă, sentința fiind învestită ulterior, la data de 14.12.2011, cu formulă definitivă și executorie. 

„Dacă în trei ani nu reușim să achităm suma, primăria dă faliment. Satele vor fi repartizate la alte comune învecinate. Bunurile primăriei ar fi vândute, iar banii vor merge la firma la care avem datoriile”, ne-a explicat primarul din Nalbant.

Primarul din Ardeoani: „Am primit la mișto 5 lei, de la Consiliul Județean”

În cazul primăriei din Ardeoani (Bacău), problemele au pornit de la construcția unei școli noi în comună. Primarul Victor Diaconu povestește că problemele cu clarificarea statutului terenului aferent -, pentru care a fost nevoie de o HG, pe care a așteptat-o mai bine de un an -, cu reînnoirea avizelor expirate între timp și birocrația organizării licitației au contribuit la acumularea de datorii către firma care a construit școala. 

„Prin HG 1426 din 11 oct 2006 ni s-a alocat o sumă de 5 miliarde de lei vechi pentru a construi o scoală cu clasele I-VIII. În comună o școală a ars, una a fost inundată, una era toată fisurată. Am decis să construim o nouă școală. Scoala a primit avizul inspectoratului școlar”, își începe povestea primarul din Ardeoani, Victor Diaconu (PDL).

„Nefiind clarificat statutul juridic al terenului pe care urma să fie construită școala, a trebuit trecut în domeniul public și a fost necesară o hotărâre de Guvern. A durat mai bine de un an. Între timp au expirat toate avizele, au trebuit reinnoite. A trebuit să public pe SEAP. SEAP mi-a întors-o de 2 ori. Abia în 26 octombrie 2009 a fost încheiat contractul de execuție a lucrărilor, iar pe 13 septembrie 2010 copiii au intrat în școala nouă”, își amintește cu exactitate primarul Victor Diaconu, convins că „năpasta cu criza financiară” și căderea Guvernului Boc l-au lăsat fără finanțare de la stat pentru construcția școlii

„Noul Guvern nu mi-a mai dat nici o sumă. Constructorul a fost de bună credință. Mi-a construit școala pe datorie. Sper ca Guvernul să găsească o soluție. Am scris la Camera Deputaților, Senat, Președinție, Guvern. Mai trebuie să scriu la FMI și Banca Mondială. Dacă nu investim în educație, în ce să investim, în bordeluri?!”, se întreabă el retoric, concluzionând că noua școală, prin oprirea nejustificată a finanțării de către Guvern, „mi-a pus capac”.

Deși arieratele comunei Ardeoani reprezentau 90% din totalul arieratelor primăriilor din județ, primarul spune că în octombrie 2013, când Guvernul a alocat anumite sume pentru plata arieratelor primăriilor comuna Ardeoani a primit „la mișto, 5 lei, de la Consiliul Județean”.

„O altă comună, unde primarul era de la PSD, nu vreau să dau nume, și care avea arierate de 800 de milioane de lei vechi a primit de la Guvern 1,5 miliarde lei vechi, dublu față de cât erau datoriile ei. Iar mie, cu arierate de 55 de miliarde de lei vechi, nu mi-a dat nimic”, spune primarul, care a calculat că din cei 55 miliarde de lei vechi, aproape 54 miliarde sunt pentru construcția școlii.

In ianuarie primăria Ardeoani a intrat oficial în procedură de insolvență. „Trebuie întocmit un plan de redresare. Am trimis acasă tractoristul, bibliotecara, o să îi trimit pe toți, pe contabilă, și să rămânem eu și viceprimarul….”, arată Diaconu.

Primăria Aninoasa, la aproape un an de la intrarea in insolvență: „Mișcarea” cu intrarea în insolvență a fost una inspirată

La aproape un an de la intrarea în insolvență a primăriei Aninoasa (Hunedoara), primarul Nicolae Dunca se arată optimist și spune că „mișcarea” cu intrarea în insolvență s-a dovedit una inspirată.

„Se stopează penalitățile și majorările de întârziere. Nu se pot întrerupe utilitățile. Dar primarii să aibă mare grijă la chetuirea banilor publici și să nu angajeze lucrări pe care nu le pot plăti. (…) Vrem ca mai repede de trei ani să terminăm de achitat toate datoriile”, speră primarul Dunca.

„Datoriile totale ale primăriei Aninoasa erau de aproape 9 milioane de lei. S-a negociat cu creditorii și datoria a fost redusă cu 30%. Cel mai mare creditor, BCR, a acceptat reducerea cu 30% a datoriei, la fel și ceilalți creditori. În prezent datoria rămasă este de 3,9 milioane de lei, din care se vor mai scădea 280.000 de lei, bani pe care Ministerul Dezvoltării ni-i va da pentru a plăti o lucrare de reabilitare a unui pod peste Jiu”, explică el situația. 

În 26 iunie instanța va lua act de planul de redresare. Mai întâi planul trebuie să fie avizat și de Curtea de Conturi, după ce a primit deja avizul de la Direcția Finanțelor.

„Planul de redresare include mai multe măsuri, între care executări silite ale unor firme care nu și-au plătit datoriile către primărie și reducerea personalului primăriei cu 10-20%. Avem terenuri mai mari pe care le putem concesiona, hale industriale”, spune primarul care a fost personal în localitate pentru a-i convinge pe locuitori să își plătească taxele și impozitele.

„Gradul de încasare a taxelor și impozitelor era de 56% înainte de intrarea în insolvență. În 2013 gradul de incasare a crescut la 98%, oamenii au înțeles situația grea prin care trecem. Lucrăm la somații pe care le vom trimite celor care nu și-au achitat datoriile”, își face planul primarul din Aninoasa.

Planul de redresare se va întinde pe 3 ani, potrivit legislației, timp în care Primăria Aninoasa trebuie să își achite toate datoriile. 

Speră în ajutorul de la Guvern. „Sper să primesc fonduri și de la Guvern, pe baza ordonanței 8/2014 prin care primăriile aflate în dificultate pot primi finanțare. Mai în dificultate decât noi, cine e? În afară de localitățile unde au fost inundații…Am discutat și cu domnul Dragnea, sper să ne sprijine”, este optimist Nicolae Dunca.

Suma pe care primăria Aninoasa o are de plătit la BCR reprezintă 66% din totalul creanței, al doilea mare creditor fiind o firmă cu care fostul primar încheiase contract pentru transportul gunoiului menajer, dar pe care nu a plătit-o. 

Fostul primar din Aninoasa, acuzat de furt și delapidare

Gândul a scris în vara anului trecut că primăria Aninoasa a fost executată, printre altele, inclusiv de o firmă care îi livrase cloramină pentru dezinfecția toaletelor, pe vremea fostului primar. „Credeam că voi găsi cel puțin un hangar de cloramină. Am găsit câteva bidoane în magazie”, dezvăluia în iulie anul trecut Nicolae Dunca, primarul localității Aninoasa.

„Până la urmă firma care livrase cloramină nu s-a putut înscrie la masa credală, pentru că nu a avut factură, nu figura în evidența contabilă a primăriei”, arată acum Dunca. Edilul își amintește că fostul primar din Aninoasa a angajat lucrări de plombare „chiar înainte de alegeri, pe care nu le-a mai plătit”. În plus, Dunca susține că din casierie lipsesc 1,8 miliarde de lei vechi. „Este furt, delapidare. Am făcut o plângere penală împotriva fostului primar, au fost niște cercetări… Am făcut și o adresă la Parchet. Banii îi lua direct din casierie. Casierele nu aveau voie să îi dea primarului bani direct din casierie”, se revoltă Dunca.

Vicepremierul Dragnea: 40 sau 60 și ceva de comune au cerut să intre în insolvență

Ministrul Dezvoltării Regionale, vicepremierul Liviu Dragnea declara la începutul lunii aprilie, că există câteva zeci de localități care sunt în insolvență sau care au cerut să intre în această stare. El vorbea despre găsirea unor soluții, împreună cu Ministerul de Finanțe, astfel încât plata datoriilor să fie suportată din bugetul de stat.

„Sunt câteva situații de localități care au arierate foarte mari. De exemplu, sunt comune în care foștii primari au depus și au obținut finanțări europene – în majoritate sunt la PNDR, la Agricultură – și, din varii motive, nu au derulat așa cum trebuie procedurile de achiziție și de implementare a proiectului și sunt obligate, localitățile respective, să returneze toată suma în Euro pe care au primit-o de la programele de la Agricultură. E vorba de câteva zeci, ori 40, ori 60 și ceva de comune”, a spus Dragnea, citat de Mediafax.

El a arătat că ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, împreună cu ministerul de Finanțe, încearcă să găsească soluții pentru ca aceste datorii să fie suportate din bugetul de stat în cazurile negrevate de fraude.

„Ministrul Constantin, cu Ministerul de Finanțe, caută soluții pentru a vedea dacă pot și ei să aplice metoda pe care am aplicat-o noi, și anume toate corecțiile financiare care nu sunt însoțite de cercetări penale, dosare în instanță sau alte fraude să poată să fie suportate de la bugetul de stat pentru a putea elibera localitățile sau județele respective de această presiune uriașă”, a spus Dragnea.