Cum a ajuns România, în premieră istorică, să fie importator net de lemn. Și o veste bună: tăierile ilegale sunt de 20 de ori mai puține decât în urmă cu trei ani
Masa lemnoasă licitată de Romsilva a fost adjudecată la prețuri cu 43% mai mari, în special la fag, cererea fiind extrem de intensă. „Prețul mediu de pornire a fost de 180,26 lei pe metru cub, iar prețul mediu de adjudecare a fost cu 43% mai mare, adică 258,75 lei pe metru cub. În medie, metrul cub de rășinoase a fost adjudecat cu 317,05 lei, metrul cub de fag cu 238,5 lei, iar metrul cub de stejar cu 388,06 lei, creșterile de prețuri, în urma licitațiilor publice, fiind de 52% la rășinoase, 43% la stejar și 41% la fag”, a anunțat recent Romsilva.
Regia Națională a Pădurilor are, pentru 2018, un program de recoltare de 9,98 milioane de metri cubi. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului – aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.
Dacă pentru Romsilva și ceilalți proprietari de păduri scumpirea masei lemnoase este un succes, pentru procesatori, producătorii de mobilă și ceilalți operatori din industria lemnului a fost un dezastru.
„Efectul modificării Codului Silvic în iunie 2017 este o adevărată criză economică în industria lemnului și agravarea crizei lemnului de foc. La licitațiile principale organizate de către Romsilva pentru producția anului 2018, pe fondul unei oferte reduse cu 30%, creșterile de prețuri rezultate din licitații sunt dezastruoase: se ajunge la 317 lei/mc preț mediu de adjudecare la rășinoase și la 258 de lei/mc preț mediu național”, au arătat, recent, reprezentanții industriei lemnului, reuniți în Asociația Fordaq. Potrivit asociației, creșterea prețurilor resursei de masa lemnoasă 2011-2017 a fost de 250%, iar creșterea 2011-2018 se va apropia de 400%. „Practic, a fost ignorată de către autorități o legitate economică simplă: scăderea ofertei conduce la creșterea prețurilor, atât pentru industrie, cât și pentru populație”, a menționat asociația.
S-a ajuns, astfel, la situația că masa lemnoasă din pădurile noastre este mai scumpă decât cea adusă din import, care înglobează și cheltuielile cu transportul. „România a devenit din exportator de buștean, importator de buștean. Exportăm pe an cca. 0,3 milioane mc și importăm pe an peste 2 milioane mc”, a arătat fostul ministru al Apelor și Pădurilor, Doina Pană, în raportul de activitate pe care l-a anexat cererii de demisie.
De peste 20 de ori mai puține tăieri ilegale
În același raport, Doina Pană mai arată că, datorită Radarului Pădurilor și a sistemului 112 pentru transportul de lemn, instrument implementat în 2014, „de la 8,8 milioane mc/an lemn tăiat ilegal (conform raportului Curtii de Conturi a României din anul 2014), s-a ajuns la cca 0,4 milioane mc/an (…) Sistemul informatic SUMAL funcționează din 2014, fără întrerupere. El a fost dezvoltat în plus, în 2014, față de cerințele Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligațiilor ce revin operatorilor care introduc pe piață lemn și produse din lemn, încât drumul lemnului de când pleacă din pădure până la destinatarul final (mobilă sau ieșire din țară) este urmărit în timp real prin intermediul Radarului Pădurilor”.
O altă schimbare importantă în 2017 a fost preluarea în pază a pădurilor, însă „fără servicii silvice, s-a dovedit un eșec”, a arătat Fordaq. Din cele aproximativ 450.000 de hectare în această situație, au fost preluate în pază 13.842 hectare în 2017.