Un drum județean de circa cinci kilometri, plin de gropi, care leagă DN1 de Palatul Snagov, a devenit brusc de „importanță națională” pentru autorități. Pe aici vor trece, în câteva zile, înalți oficiali din străinătate, șefi de guverne și sute de oameni de afaceri străini, astfel că drumul trebuie să arate ca în palmă până luni.
Vizita la București a premierului chinez, Li Keqiang, însoțit de o „armată” de 300 de oameni de afaceri, care vor participa la forumul de cooperare China – Europa Centrală și de Est a pus pe jar autoritățile, pregătirile fiind pe ultima sută de metri.
Foto captura Știrile ProTV
Chinezii vin să negocieze în România proiecte în energie în valoare de 5 miliarde de euro, potrivit unor surse citate de Ziarul Financiar.
Între timp, Guvernul a aprobat miercuri nouă memorandumuri legate de mai multe proiecte pe care România ar urma să le deruleze împreună cu China. Memorandumurile se referă la proiecte din energie – între care CNE Cernavodă, hidrocentrala Tarnița Lăpuștești, un nou grup energetic la Termocentrala Rovinari -, domeniul sanitar veterinar – exportul de carne de porc, export de bovine în China – și înființarea reciprocă a Institutului Cultural.
„Nu este ca pe vremea lui Ceaușescu. Când a fost summit-ul NATO nu au fost făcute pregătiri?”
La forum, care va avea loc pe 26 noiembrie, la Palatul Parlamentului, autoritățile au estimat că vor participa 1.000 de persoane, între care 300 de oameni de afaceri din China, țara cu cele mai mari rezerve valutare din lume. Tot săptămâna viitoare va avea loc și întâlnirea prim-miniștrilor din China și Europa Centrala și de Est.
În cele trei zile cât vor sta în România, oaspeții străini vor avea activități și la Palatul Snagov, iar autoritățile au constatat recent, „la inspecție”, că drumul județean care leagă DN1 de palat, este plin de gropi.
Așa că autoritățile au decis săptămâna trecută să treacă, printr-o hotărâre de guvern, drumul cu pricina de la CJ Ilfov la Departamentul de Proiecte de Infrastructură, condus de ministrul Dan Șova. În prezent, lucrările de reparații pe acest drum sunt în plină desfășurare.
„Când s-a făcut inspecția, s-a constatat că drumul nu este la standardul la care ar trebui să fie. Premierul Victor Ponta m-a întrebat dacă drumul este prins în obiectivele pentru care există sume pentru reparații. I-am răspuns că nu. M-a întrebat dacă sunt de acord ca drumul să fie trecut la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine și eu am fost de acord. Și consilierii au fost de acord”, a relatat pentru gândul Marian Petrache, președintele CJ Ilfov, care s-a arătat deranjat de interesul pe care presa l-a arătat acestui subiect.
Șeful CJ Ilfov spune că până acum nu a considerat important drumul care leagă DN1 de Palatul Snagov, dar consideră că trecerea lui la Departamentul lui Șova, pentru a fi reparat în regim de urgență, „este un gest firesc”. În plus, suma necesară pentru reparații, de „maximum două milioane de lei”, este „o nimica toată”, crede el.
Foto captura Știrile ProTV
„Nu este ca pe vremea lui Ceaușescu, așa cum am văzut că se spune. Când a fost summit-ul NATO nu au fost făcute pregătiri?”, întreabă iritat șeful CJ Ilfov.
„La Palatul Snagov se fac multe nunți. Drumul este plin de gropi. Dar dacă ar fi fost modernizat până acum de consiliul județean, s-ar fi spus că s-a făcut asta pentru nuntași”, au declarat pentru gândul surse din Consiliul Județean Ilfov.
CNADNR: Drumul a fost reclasificat drept drum de „importanță națională„
Reprezentanții CNADNR vorbesc de potențialul turistic al drumului și confirmă că asfaltarea lui trebuie făcută „într-un timp cât mai scurt”.
„Datorită potențialului turistic și al organizarii de conferințe și evenimente de nivel international pe care il are Centrul de Conferinte al Palatului Snagov, s-a decis reclasificarea lui drept drum de importanță națională pentru a putea fi reabilitat în condiții optime și într-un timp cât mai scurt de către CNADNR SA”, au precizat pentru Știrile ProTV reprezentanții CNADNR.
Primăria Snagov: Strângem hârtiile de pe marginea drumului
Și primăria Snagov se pregătește pentru oaspeții de peste hotare, curățenia fiind în toi.
Viceprimarul din Snagov, Mihai Anghel, a confirmat că drumul cu pricina este „puternic deteriorat”. „Nu noi răspundem de el, ci consiliul județean. Acum a trecut la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură”, a declarat pentru gândul MIhai Anghel, care spune că, în așteptarea înalților oaspeți străini, lucrătorii s-au apucat să curețe marginea drumului împreună cu „cei de la silvic” și să adune hârtiile.
Foto captura Știrile ProTV
Chinezii, interesați de Tarnița-Lăpuștești, Autostrada Transilvania și Comarnic-Brașov
De-a lungul timpului, firme chineze și-au exprimat interesul pentru a investi în România.
China Gezhouba Group Company Ltd. (CGGC), una dintre primele 10 companii chineze din domeniul infrastructurii energetice și de transport, și-a manifestat interesul să construiască hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești. Investiția este estimată la 1,4 miliarde de euro și ar crea 5.000 de locuri de muncă.
Gândul a scris în aprilie că, după mai multe întâlniri cu autoritățile române în ultimii ani, oficialii firmei au constatat la București că Guvernul român nu s-a decis, încă, asupra procedurii de atribuire a contractului pentru hidrocentrala Tarnița Lăpuștești.
În loc de date concrete, investitorii au fost întâmpinați în primăvară, la Cluj, cu pâine și sare și o prezentare la planșă, acest lucru nefiind tocmai ceea ce așteptau oaspeții străini. „Documentația suficientă și completă despre acest proiect este încă așteptată”, a declarat atunci pentru gândul Shi Li, vicepreședintele CGGC, companie care a construit cea mai mare hidrocentrală dinlume, Trei Defilee (fluviul Yangtze, China). În schimb, prefectul județului Cluj, Gheorghe Vușcan, spunea că i-a primit cum a putut mai bine, dar a dădea vina pe timpul scurt pentru pregătirea vizitei.
O altă companie, China Communications Construction Company (CCCC) Ltd, a depus în acest an o ofertă pentru licitația pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov, însă ulterior s-a retras din cursă. Anterior, CCCC LTD blocase procedura de atribuire a contractului pentru Comarnic-Brașov, în urma unei contestații depuse la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Compania chineză a fost implicată în vara anului 2011 într-un scandal privind practici frauduloase în cadrul unui proiect de infrastructură rutieră în Filipine.
Lista companiilor chineze
Nici China Gezhouba Group Company Ltd. (CGGC) și nici China Communications Construction Company Ltd nu figurează pe lista celor aproape 200 de companii care sunt așteptate la Forumul China- Europa Centrală și de Est, care are loc la București, potrivit site-ului oficial al summitului.
Lista cuprinde companii precum China Export-Import Bank, China Development Bank, China National Salt Industry Corporation și China Road and Bridge Corporation, dar și firma Si 5 snow mutton sheep breeding co. LTD (în traducere liberă 5 oi de zăpadă). Din listă se distinge firma de la poziția 54, din primul grup de firme, al cărei nume este trecut cu caractere chinezești.
Sursa :Fragment din lista firmelor chineze participante la summitul China-Europa Centrală și de Est
Firmele interesate s-au putut înscrie până pe data de 20 noiembrie, ora 24:00.
Ponta așteaptă semnarea unor contracte comerciale
Premierul Victor Ponta a declarat miercuri, la Guvern, că summit-ul care va avea loc pe 26 noiembrie la București – la care va participa permierul Chinei și șefi ai guvernelor din alte 15 state din Europa – este cel de-al doilea Forum economic China- Europa Centrală și de Est, după cel de anul trecut din Varșovia.
„Începând de luni avem una din cele mai mari manifestări pe care le-a găzduit România, nu doar vizita primului-ministru al Chinei. Sunt și alți prim-miniștri din regiune. Este un forum economic la care s-au înscris deja un număr impresionant de oameni afaceri. (…) Vă rog pe toți miniștrii, în special pe cei cu atribuții economice, căci despre asta va fi, în mod special, vorba, să fiți implicați și să fiți prezenți la toate discuțiile importante. Avem de semnat memorandumuri, avem de semnat diverse acorduri și e foarte important acest lucru”, a declarat Victor Ponta.
În vară, cu ocazia turneului pe care l-a făcut în Asia, Victor Ponta a încercat să îi convingă pe oamenii de afaceri chinezi să investească în România, el având atunci și o întrevedere cu omologul său chinez.
Pe lângă oamenii de afaceri români, la forum sunt așteptați reprezentanți ai unor companii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Slovenia, Serbia, Muntenegru, Croația, Bosnia și Herțegovina, Estonia, Albania, Letonia, Lituania și Macedonia.
Programul oficial arată că în cadrul summitului vor avea loc, în paralel, cinci panel-uri pe „teme majore” precum energie, agricultură, turism, IT& C și Infrastructură.
În deschiderea fiecăruia dintre cele cinci paneluri vor susține discursuri miniștrii români, respectiv ministrul delegat pentru Energie Constantin Niță va avea un cuvât de deschidere în panel-ul pe teme de energie, ministrul Agriculturii Daniel Constantin, la cel pe teme de agricultură, ministrul Maria Grapini, la turism. La panel-ul de IT&C, care va fi deschis de ministrul Dan Nica, firmele au fost rugate de organizatori să își prezinte, cu ocazia unei expoziții, pentru participanți și pentru presă, cele mai noi aplicații și tehnologii.
La sesiunea pentru Transporturi, ministrul delegat Dan Șova va avea un discurs despre autostrăzi și drumuri naționale din România, în timp ce după pauza de cafea ministrul Transporturilor Ramona Mănescu va susține o prezentare despre transportul pe calea ferată și transportul multimodal.
La finalul fiecărui panel, reprezentanții firmelor vor putea avea discuții bilaterale, de aranjarea lor fiind delegați să se ocupe reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care a organizat în urmă cu o săptămână un Forum economic România- China.
Programul detaliat al sesiunilor pe cele cinci teme nu cuprinde deocamdată și numele oaspeților străini care vor susține prezentări.
Deficitul comercial în relația cu China – 1,3 miliarde de dolari
Cât privește valoarea schimburilor comerciale româno-chineze, aceasta a fost în primele opt luni din acest an de 2 miliarde de dolari. Deficitul balanței comerciale este de 1,3 miliarde de dolari.
Procesatorii români de alimente și traderii de materii prime agricole și animale vii exportă în China în valoare de doar 1,5 milioane de euro pe an, de 14 ori mai puțin decât importurile pe aceeași linie, scrie Ziarul Financiar, care citează date Eurostat.
Valentin Brebenel, director în Ministerul Economiei, a declarat în urmă cu o săptămână, cu prilejul Forumului Economic România-China, desfășurat la Camera de Comerț și Industrie a României, că autoritățile speră să reducă deficitul „prin măsurile complete pe care Guvernul le pune în practică'”.
„Din punctul de vedere al autorităților române, anul 2013 va fi punctul de început al unor proiecte majore în domeniul infrastructurii și al energiei. Aceste proiecte mari vor constitui coloana vertebrală a relațiilor bilaterale. Manifestăm maximă disponibilitate pentru implicarea partenerilor chinezi în proiecte mari din Europa Centrală și de Est”, a spus Brebenel.
În anul 2011 a fost înregistrat un record al schimburilor bilaterale – peste 4 miliarde dolari -, precum și al exporturilor românești în Republica Populară Chineză – 544 milioane dolari. În anul 2012 volumul schimburilor bilaterale a înregistrat o ușoară scădere, până la 3,18 miliarde dolari, din care exportul din România a fost de 494,4 milioane dolari, conform statisticilor prezentate de Ministerul Economiei.
Investițiile celor peste 10.000 de firme cu capital chinez clasează China pe locul 18 în clasamentul țărilor care au investit în România.