Într-un interviu acordat gândul, șeful CNADNR Narcis Neaga admite că apariția primelor fisuri, la 10 zile de la deschiderea lotului 3 al autostrăzii Orăștie-Sibiu, construită de italienii de la Salini Impregilo, i-a „speriat pe toți” și i-a luat prin surprindere, mai ales că „fisura a apărut unde nu ne așteptam”.
„La 10 zile a apărut prima fisură. Vă dați seama că ne-am speriat toți. Am zis că dacă din cauza alunecărilor, dacă, dacă… Nu vă spunem că problemele mari noi am crezut că sunt la debleul (săpătură – n.n.) acela mare, când au tăiat ei… Nu s-a întâmplat nimic acolo. Noi acolo ne-am temut, sincer. Fisura a apărut unde nu ne așteptam. Noi sincer acolo ne așteptam. Doamne, dacă se întâmplă să alunece terenul acolo! Toată iarna am avut mașini de intervenție puse acolo. Toată iarna am avut camere video. Să vedem dacă se întâmplă ceva. Ne-am temut, vă dați seama”, a declarat Narcis Neaga.
Își amintește cum, înainte de deschiderea circulației pe lotul 3 Orăștie-Sibiu – unde CNADNR nu a făcut și recepția lucrărilor – a organizat o ședință cu constructorul și experți.
„Când a fost gata totul, am avut o ședință. Am luat experții noștri și experții lor. >. Toată lumea zis că din punct de vedere tehnic nu va fi nici o problemă”, rememorează Neaga, care spune că expertizele ulterioare au arătat că problemele apărute pe autostrada Orăștie-Sibiu, lot 3, au fost cauzate de o nerespectare a proiectului de către constructor.
„Acolo ne-au explicat profesorii universitari că s-a creat un fenomen exact ca la canalul Dunăre-Marea Neagră. Acele forme de relief s-au stabilizat de la sine. Toată iarna am avut mașini de intervenție puse acolo. Toată iarna am avut camere video. Să vedem dacă se întâmplă ceva. Ne-am temut, vă dați seama. Și am zis:
Șeful companiei de drumuri respinge ideea unor presiuni politice pentru deschiderea circulației pe acest segment cu fix două zile înainte de turul 2 al alegerilor prezidențiale din noiembrie, exact așa cum, glumind, în aprilie anul trecut, anunța într-o conferință de presă premierul Victor Ponta.
„Noi nu suntem în zona politică. Nimeni nu a pus vreo presiune vreodată pe această companie fă așa sau fă așa. Niciodată. Nu este vina noastră că pe 14 sau când au fost alegerile a fost…”, a spus Neaga.
În plus, susține că nu exclude rezilierea contractului cu Salini Impregilo pentru acest lot. Întrebat ce se întâmplă în scenariul în care antreprenorul ar intra insolvență, Neaga spune că garanția de bună execuție, constituită de constructor și care are în acest caz o valoare de 60 de milioane de lei, „acoperă ce mai e de lucru”, și că „nu mai e mult de lucru”.
Rezilierea contractului ar fi fost, cea mai comodă soluție, spune Neaga, care explică și ce ar fi însemnat acest lucru pentru constructorul italian: scoaterea de pe piața UE a construcțiilor timp de 2-3 ani.
„Poate ca reproș – dar aici trebuie făcut un calcul economic – că nu am reziliat contractul cu ei. Este reproșul pe care va trebui să îl analizăm din punct de vedere al eficienței economice. O reziliere de contract ar fi însemnat o altă licitație, ar fi însemnat o nedeschidere a traficului și practic o nefuncționalitate a acestei autostrăzi. La un moment dat când ești în poziție de lider trebuie să îți asumi și niște riscuri. Era cea mai comodă soluție. Și puteam veni cu 100 de argumente. Dar în deciziile pe care le-am luat am avut 101 argumente ca să nu reziliem acest contract”, a arătat Neaga.
„Impregilo este o firmă mare, o firmă serioasă, unul din marii constructori din Italia. Am avut toate argumentele, după ce am stat de vorbă cu ei, să mergem mai departe cu ei. O reziliere de contract cu ei ar fi însemnat să îi scoatem de pe piața europeană. Pentru că reziliam, le duceam certificat constatator negativ. Asta spunea că doi sau trei ani de zile să nu mai aibă dreptul să participe la nici o licitație în UE, automat nu își mai făceau cifra de afaceri.
Refuzul constructorului italian de a începe reparațiile la termenul stabilit – 17 august – nu reprezintă decât „șicanele pe care le avem cu fiecare constructor”.
„Astea sunt șicanele pe care le avem cu fiecare constructor. Putem rezilia acum. Dar se circulă. Dacă acum organizezi o licitație nouă, ce mai am de făcut? Un spațiu de serviciu, mai am de făcut o consolidare, în afara părții carosabile. Mai am de făcut acea reparație pe fond a fisurii respective. Dar nu închid circulația. Inchid o cale numai, pot să deviez. Se întâmplă. Și când mergi în Vest vezi că e închisă o cale pe o porțiune de 100 -200 de metri, dar circuli. Nu produc disconfortul maxim în trafic”.
La întrebarea de ce nu ordonă închiderea circulației, directorul companiei spune că nu sunt motive. „Până acum nu avem nici un argument ca să închidem circulația”.
Casele cât Versailles-ul ale șefilor din compania națională de autostrăzi despre care a vorbit Alin Goga, director suspendat din CNADNR, într-un interviu în gândul, plângerile penale pe care compania le-au făcut la DIICOT împotriva angajaților de la stațiile de taxare prinși furând și „primul plan de acțiune din istoria companiei” care cuprinde proiectele considerate „critice” la nivel național sunt alte subiecte abordate în interviul acordat gândul de șeful CNADNR.
Ce spune despre studiile de fezabilitate „făcute în birou”, despre cum trei lilieci protejați de lege au întârziat un an construcția unui tronson de autostradă, ce răspunde la întrebarea dacă în companie se fac caiete de sarcini „mânușă” pentru licitații cu dedicație și de ce CNADNR nu reușește să cheltuie banii pe care îi are puteți afla urmărind interviul cu șeful CNADNR, Narcis Neaga, pe care gândul îl va publica duminică seara.