Cum a fost făcută rectificarea bugetară. De unde s-au luat și unde s-au dat bani. „Ce importanță are că s-au luat 100 de milioane de colo și s-au mutat dincolo?”

„Ce importanță are că s-au luat 100 de milioane de colo și s-au mutat dincolo? S-au făcut analize profesionale pentru a ajunge la asemenea concluzii”.

Afirmația a fost făcută joi, pe un ton ușor iritat, de către ministrul Finanțelor, Florin Georgescu, care a evitat astfel să răspundă la solicitările jurnaliștilor de a preciza sumele mai importante alocate sau retrase de Guvern și ministerele care le-au cedat sau, după caz, le-au primit la rectificarea bugetară.

„Nu vă pot spune pentru că n-am aceste date, cât am luat de ministerul cutare sau cutare. N-are importanță. Din moment ce miniștrii sunt mulțumiți. Ați văzut, au plecat zâmbind acasă”, a spus Florin Georgescu, citat de Mediafax.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Pe scurt, bugetul rectificat se bazează pe cifre economice mai proaste decât cel inițial. Creșterea economică a fost micșorată de la 1,5 la 1,2%, iar cursul valutar mediu pe care este fundamentat bugetul este de 4,45 de lei pentru un euro, față de 4,21 lei pentru un euro cât era anterior. Cu alte cuvinte, Ministerul Finanțelor se așteaptă la creșterea cursului mediu de schimb în a doua parte a acestui an, față de prima parte a anului.

Rectificarea bugetară a presupus reducerea veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, dar majorări la bugetele sociale. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost diminuate cu 0,4% din PIB (2,65 miliarde lei), iar cheltuielile, pe sold, cu 0,2% din PIB (1,25 miliarde lei). Bugetele asigurărilor sociale au fost majorate cu circa 370 milioane lei, Guvernul urmând să se încadreze în ținta de 2,2% din PIB a deficitului bugetului general consolidat.

Victor Ponta, care a participat la ședința Executivului ce a fost întreruptă la un moment dat pentru ca primul ministru să poată participa și la ședința CSM, a precizat câteva dintre „capitolele” care au primit sume suplimentare la rectificare. Astfel, Ministerul Muncii, Ministerul Agriculturii și administrațiile locale au primit mai mulți bani, în timp ce Ministerul Dezvoltării Regionale a pierdut fonduri cu ocazia rectificării bugetare. De asemenea, unele sume destinate investițiilor au fost revizuite în scădere.

 Cine a primit bani la rectificare:

– Ministerul Muncii. Cei mai mulți bani au fost alocați, printre altele, pentru rambursarea de pensii, plata însoțitorilor persoanelor cu handicap și sănătate, fondurile rămase urmând să se termine în septembrie. Au fost asigurate, până la sfârșitul anului, sume pentru restituirea fondurilor din pensii reținute ilegal.

„Sumele defalcate din TVA destinate finanțării drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav se suplimentează cu 100,0 milioane lei”, se arată în date de la Guvern. 

– Autoritățile locale. Primăriile au primit bani pentru achitarea datoriilor pe care le au la diverși furnizori. „Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 se majorează cu suma de 513,0 milioane lei”, se arată într-un comunicat de la Guvern. „Am prevăzut 200 miliioane lei pentru plata arieratelor administrațiilor locale lăsate să moară de vechiul regim. Banii sunt pentru plata datoriilor pe care le aveau administrațiile locale”, a spus Ponta. 

– Ministerul Justiției. Au fost prevăzute în buget sumele pentru angajarea a 564 de judecători și grefieri, magistrați și personal auxiliar pentru a putea implementa de la 1 febr 2013 Codul de procedura civilă.

 – La Ministerul Educației, pentru clasa zero și pentru doctoranzi au fost prevăzute sumele necesare.

– Ministerul Agriculturii va primi bani pentru subvenții și despăgubiri acordate celor producătorilor agricoli ale căror culturi au fost distruse de secetă.

– Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului urma, potrivit proiectului de rectificare consultat de Consiliul Fiscal, să fie mai mult decât dublat prin rectificarea bugetară, de la 227 milioane lei la 559 milioane lei. Consiliul atrăgea atenția că lipsesc informațiile privind destinația sumelor. Reprezentanții Guvernului nu au dat informații dacă aceste cifre au fost păstrate și în varianta aprobată de Guvern joi. 

Cine a pierdut bani la rectificare:

– Ministerul Dezvoltării Regionale. Premierul a precizat că au fost tăiate fonduri de la investiții „total neinspirate”, cum ar fi cele în piscine și pârtii proiectate în locuri considerate inoportune. „Am tăiat din cunoscutele piscine de la țară și pârtiile de schi din locuri unde nu ninge. Eu sprijin sportul, dar nu sprijin prăduirea banilor din motive de sport”, a spus Ponta.

– Cofinanțarea programelor europene. Din analiza rectificării bugetare rezultă că sumele alocate pentru investiții, cuprinzând – cheltuieli de capital din surse proprii, cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă și alte transferuri de natura investițiilor – sunt revizuite în scădere cu 2,07 mililarde lei, exclusiv impactul schemelor de compensare.

– Investiții. Sumele alocate pentru investiții – cuprinzând cheltuieli de capital din surse proprii, cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare, cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă și alte transferuri de natura investițiilor – sunt revizuite în scădere cu 2,07 mililarde lei.

Principalii indicatori macroeconomici, după rectificarea bugetară:

– Creșterea economică a fost revizuită în jos, de la 1,5% în medie în varianta anterioară a bugetului, în jur de 1,2% în prezent. Motivele, potrivit explicației ministrului Finanțelor, Florin Georgescu: creșterea economice încetinită sau chiar negativă din zona UE, de asemenea din cauza secetei și, sigur, într-o anumită măsură, și din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni.

– PIB, în termeni nominali, ca valoare absolută, este de 607 miliarde, ușor mai ridicat și din cauza ratei inflației și a cursului de schimb, pe de o parte, dar pe de altă parte și din cauza revizuirii PIB realizat în anii anterior, 2010 și 2011, care, pe baza datelor definitive, a fost mai mare decât pe baza datelor preliminare. 

„Acest fapt, coroborat cu aceea că partenerii internaționali ne-au permis în cadrul echilibrelor macroeconomice menținerea acestora, deci ne-au permis o creștere a deficitului bugetar de la 1,9 la 2,2% din PIB, să realizăm acele măsuri de acoperiri ale creșterilor salariale pentru refacerea puterii de cumpărare a salariilor personalului bugetar la nivelul din iunie 2010, să restituim pensiile reținute în mod necuvenit, să alocăm anumite sume pentru autoritățile locale și să asigurăm funcționarea în bune condiții a instituțiilor publice, atât în materie de personal, cât și de acoperire a cheltuielilor curente materiale”, a precizat ministrul Finanțelor.

– Rata inflației, revizuită în mod relativ negativ, de la circa 3% la 3,5% în decembrie anul acesta față de decembrie anul trecut.

– „Se menține la un nivel rezonabil deficitul extern de cont curent, în jur de 4% din PIB și, de asemenea, se adaptează raportat la realitățile din piață”, a spus Florin Georgescu.

– Cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului – de la 4,21 cât era anterior, la 4,45 lei/euro, cât s-a luat în calcul în prezent.

– Anvelopa (factura) salarială este menținută la nivelul de 6,7% din PIB, sub 7%, care este plafonul maxim și nivelul mai mic decât 6,9%, cât a fost în 2011.

– Deficitul bugetului general consolidat se majorează de la 11.210,0 milioane lei, cât a fost estimat inițial, respectiv 1,9% din PIB, la 13.660,0 milioane lei, respectiv 2,2% din PIB. Majorarea țintei de deficit față de nivelul inițial este asumată de Guvern și a fost convenită cu FMI, CE și BM.